Cine sunt grangurii de la microfinanțare care domină piața! Regulile mai dure le-au tăiat din pofta de creditare

Sectorul de creditare nebancară a acordat credite nebancare/leasing financiar în valoare de 2,9 mlrd lei, în descreștere cu 6,2% față de perioada similară a anului precedent, arată datele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Pe categorii, 0,2 mlrd lei au fost acordate de către sectorul asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), în scădere cu 10,25%, și 2,7 mlrd lei de către sectorul organizațiilor de creditare nebancară (OCN) sau cu 5,9% mai puțin decât în trimestrul similar al anului precedent.

„Unul din motivele de bază care a condiționat descreșterea creditelor acordate a fost intrarea în vigoare la data de 1 septembrie 2022 a Regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară (Hotărârea CNPF 20/5/2022), care stabilește criterii exprese aferente modului de evaluare a bonității consumatorului în scopul neadmiterii supra îndatorării acestuia”, spune CNPF.

Datele CNPF mai relevă că în nouă luni ale anului 2022, cel mai mare profit l-a avut Microinvest – 197,3 mil. de lei, EasyCredit – 184,4 mil. de lei, IuteCredit – 51,1 mil. de lei, Sebo – 45,4 mil. de lei și Express Leasing & Microcredit – 28,7 mil. de lei. Profitul tutor companiilor de microfinanțare a însumat 778 mil. de lei.

Valoarea totală a activelor deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (OCN și AEÎ) a înregistrat o creștere cu 2,2 mlrd lei, constituind peste 15,2 mlrd lei, la situația din 30 septembrie 2022. Astfel, activele deținute de OCN au însumat aproximativ 14 mlrd lei (+18,9%), iar volumul consolidat al activelor sectorului AEÎ a rămas la nivelul anului trecut și a alcătuit circa 1,2 mlrd lei.

Rata creditelor neperformante (mai mari de 90 de zile) per sector OCN a înregistrat nivelul de 12,5%, în scădere cu 1,6 p.p, iar per sector AEÎ – 7,7%, în creștere cu 1,6 p.p. față de nivelul înregistrat la finele trimestrului III 2021.

La 1 octombrie 2022, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau înregistrate 131 OCN cu dreptul de a desfășura activitate de creditare nebancară, iar 33 OCN aveau activitatea suspendată. În același timp, licențe pentru desfășurarea activității profesioniste dețineau 223 asociații de economii și împrumut, dintre care 161 – licență de categoria A, 62 – licență de categoria B, iar o asociație deține licența asociației naționale centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#microcreditare #bani #credite #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.