Imaginele care vorbesc de la sine! Calea ferată a lui Voronin construită de mântuială și cu grave încălcări

Calea Ferată din Moldova informează că, circulația trenurilor pe tronsonul Cahul-Giurgiulești a fost suspendată din data de 22 august.

Compania susține că e vorba de alunecările de teren care au afectat infrastructura feroviară, mai exact este vorba de circa 350 de metri de cale ferată pe segmentul Colibaș-Giurgiulești. Astfel, trenurile marfare vor fi direcționate pe traseul Basarabeasca-Etulia-Reni-Giurgiulești.

CFM urmează să acorde reduceri și modificări de tarife pentru transportul de marfă pe acest segment, de o manieră să nu afecteze interesele comerciale ale clienților.

Precizăm că, în prezent, CFM lucrează la remedierea problemei cu proiectantul care a participat la construcția tronsonului feroviar în anul 2008 – în scurt timp, se vor face cercetări de geodezie și geologie pentru a vedea care au fost cauzele ce au dus la aceste alunecări de teren și cum ar putea fi prevenite astfel de situații în viitor. Tronsonul de cale ferată afectat, urmează să fie reabilitat – după ce vor fi identificate soluții inginerești fiabile.

În același timp, autoritățile Republicii Moldova și a Ucrainei avansează decisiv în discuțiile asupra efectuării tranzitului trenurilor cu originea și destinația în Republica Moldova prin stația Reni fără a efectua control vamal.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

în anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

#cale ferata #CFM #reparatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.