Impas total la OSCE. Ca să dea Rusia afară din organizație, este nevoie de acordul Rusiei

03 Dec. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a reuşit – la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre, desfăşurată vineri la Lodz, în Polonia – să ajungă la o declaraţie sau la un acord care să reflecte condamnarea Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei. Impasul ridică semne de întrebare asupra viitorului acestei organizaţii.

În pofida condamnării generale a Rusiei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, reprezentanţii statelor OSCE nu au găsit modalităţile de a pune în practică cele două propuneri supuse dezbaterii. Aceste propuneri au fost cererea Ucrainei ca Rusia să fie exclusă din OSCE, pentru a debloca luarea deciziilor prin consens, şi crearea unui tribunal special pentru judecarea crimelor de război comise în Ucraina.

În ce priveşte prima propunere, statutul OSCE pur şi simplu nu prevede posibilitatea ca un stat membru să poată fi exclus, întrucât spiritul acestei organizaţii este de a menţine deschisă o linie de dialog internaţional în orice situaţie, scrie Agerpres, preluând AFP și EFE.

Cât despre crearea unui tribunal special însărcinat cu documentarea, judecarea şi condamnarea autorilor crimelor de război în Ucraina, aceasta este o propunere care – aşa cum a admis şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell – necesită mai întâi o dezbatere în cadrul UE şi ulterior în cadrul ONU.

Ministrul de externe nord-macedonean, Bujar Osmani, a cărui ţară va prelua de la Polonia preşedinţia în exerciţiu a OSCE, a recunoscut că „nu există bază legală pentru excluderea vreunui membru şi ar fi nevoie de un consens pentru schimbarea regulii care impune consensul”.

„Trebuie să găsim soluţii care să permită menţinerea organizaţiei în activitate”, a concluzionat la finalul reuniunii ministrul polonez de externe Zbigniew Rau. „Ideea fundamentală a funcţionării organizaţiei a fost încălcată însăşi de agresiunea rusă contra Ucrainei”, a adăugat preşedintele în exerciţiu al OSCE.

După lansarea acestei agresiuni, Rusia a blocat reînnoirea misiunii permanente a OSCE în Ucraina, blocând de asemenea adoptarea bugetului şi nominalizarea organelor executive ale organizaţiei, pentru a „instala haosul şi paralizia” în funcţionarea ei, a mai remarcat şeful diplomaţiei poloneze.
Referindu-se la propunerea asupra tribunalului special, el a subliniat că, deşi „majoritatea membrilor (OSCE) sunt favorabili trimiterii autorilor crimelor (de război) în banca acuzaţilor”, este totuşi necesară „găsirea unei soluţii legale”.

„Provocare fără precedent” pentru OSCE

Majoritatea participanţilor la Consiliul Ministerial al OSCE au admis astfel „provocarea fără precedent” cu care se confruntă această organizaţie, creată în contextul Războiului Rece cu obiectivul la acea vreme de a aşeza la aceeaşi masă ţările care riscau să ajungă în pragul conflictului armat.

Cu toate acestea, secretara generală a OSCE, Helga Maria Schmid, a descris reuniunea de la Lodz ca fiind un „succes”, întrucât a fost observat acolo „un angajament general pentru susţinerea Ucrainei şi pentru apărarea acordurilor de la Helsinki”, referire la acordul din anul 1975 care a favorizat atunci „destinderea” între blocul comunist şi cel occidental.

„Aparentul dispreţ al Moscovei faţă de o posibilă catastrofă nucleară ar trebui să servească drept aducere aminte pentru noi toţi că nimeni nu este imun la consecinţele războiului dezastruos al lui Putin” în Ucraina, a spus reprezentantul SUA la OSCE, Michael Carpent.

În replică, ambasadorul rus pe lângă această organizaţie, Aleksandr Lukaşevici, a acuzat Occidentul că „defavorizează diplomaţia şi caută confruntarea”, în timp ce Europa a renunţat la crearea unei „arhitecturi de securitate” care să nu fie dependentă faţă de SUA. El a acuzat SUA că este „vinovată de bombardarea sălbatică timp de 78 de zile” a fostei Iugoslavii.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dorit să participe la reuniunea OSCE de la Lodz, dar autorităţile poloneze l-au declarat persona non grata, decizie considerată „provocatoare” de Moscova. Potrivit MAE rus, „nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.