Impas total la OSCE. Ca să dea Rusia afară din organizație, este nevoie de acordul Rusiei

03 Dec. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a reuşit – la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre, desfăşurată vineri la Lodz, în Polonia – să ajungă la o declaraţie sau la un acord care să reflecte condamnarea Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei. Impasul ridică semne de întrebare asupra viitorului acestei organizaţii.

În pofida condamnării generale a Rusiei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, reprezentanţii statelor OSCE nu au găsit modalităţile de a pune în practică cele două propuneri supuse dezbaterii. Aceste propuneri au fost cererea Ucrainei ca Rusia să fie exclusă din OSCE, pentru a debloca luarea deciziilor prin consens, şi crearea unui tribunal special pentru judecarea crimelor de război comise în Ucraina.

În ce priveşte prima propunere, statutul OSCE pur şi simplu nu prevede posibilitatea ca un stat membru să poată fi exclus, întrucât spiritul acestei organizaţii este de a menţine deschisă o linie de dialog internaţional în orice situaţie, scrie Agerpres, preluând AFP și EFE.

Cât despre crearea unui tribunal special însărcinat cu documentarea, judecarea şi condamnarea autorilor crimelor de război în Ucraina, aceasta este o propunere care – aşa cum a admis şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell – necesită mai întâi o dezbatere în cadrul UE şi ulterior în cadrul ONU.

Ministrul de externe nord-macedonean, Bujar Osmani, a cărui ţară va prelua de la Polonia preşedinţia în exerciţiu a OSCE, a recunoscut că „nu există bază legală pentru excluderea vreunui membru şi ar fi nevoie de un consens pentru schimbarea regulii care impune consensul”.

„Trebuie să găsim soluţii care să permită menţinerea organizaţiei în activitate”, a concluzionat la finalul reuniunii ministrul polonez de externe Zbigniew Rau. „Ideea fundamentală a funcţionării organizaţiei a fost încălcată însăşi de agresiunea rusă contra Ucrainei”, a adăugat preşedintele în exerciţiu al OSCE.

După lansarea acestei agresiuni, Rusia a blocat reînnoirea misiunii permanente a OSCE în Ucraina, blocând de asemenea adoptarea bugetului şi nominalizarea organelor executive ale organizaţiei, pentru a „instala haosul şi paralizia” în funcţionarea ei, a mai remarcat şeful diplomaţiei poloneze.
Referindu-se la propunerea asupra tribunalului special, el a subliniat că, deşi „majoritatea membrilor (OSCE) sunt favorabili trimiterii autorilor crimelor (de război) în banca acuzaţilor”, este totuşi necesară „găsirea unei soluţii legale”.

„Provocare fără precedent” pentru OSCE

Majoritatea participanţilor la Consiliul Ministerial al OSCE au admis astfel „provocarea fără precedent” cu care se confruntă această organizaţie, creată în contextul Războiului Rece cu obiectivul la acea vreme de a aşeza la aceeaşi masă ţările care riscau să ajungă în pragul conflictului armat.

Cu toate acestea, secretara generală a OSCE, Helga Maria Schmid, a descris reuniunea de la Lodz ca fiind un „succes”, întrucât a fost observat acolo „un angajament general pentru susţinerea Ucrainei şi pentru apărarea acordurilor de la Helsinki”, referire la acordul din anul 1975 care a favorizat atunci „destinderea” între blocul comunist şi cel occidental.

„Aparentul dispreţ al Moscovei faţă de o posibilă catastrofă nucleară ar trebui să servească drept aducere aminte pentru noi toţi că nimeni nu este imun la consecinţele războiului dezastruos al lui Putin” în Ucraina, a spus reprezentantul SUA la OSCE, Michael Carpent.

În replică, ambasadorul rus pe lângă această organizaţie, Aleksandr Lukaşevici, a acuzat Occidentul că „defavorizează diplomaţia şi caută confruntarea”, în timp ce Europa a renunţat la crearea unei „arhitecturi de securitate” care să nu fie dependentă faţă de SUA. El a acuzat SUA că este „vinovată de bombardarea sălbatică timp de 78 de zile” a fostei Iugoslavii.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dorit să participe la reuniunea OSCE de la Lodz, dar autorităţile poloneze l-au declarat persona non grata, decizie considerată „provocatoare” de Moscova. Potrivit MAE rus, „nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.