Importuri masive de gaze de peste Prut! Nouă companii se înghesuie să aducă gaz în Republica Moldova

Datele prezentate în această dimineață de Transgaz indicau că România exporta 1,9 milioane de metri cubi de gaze naturale către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, echivalentul a aproape 10% din producția zilnică locală, care se ridică la 22 de milioane de metri cubi. Totuși, în jurul prânzului, nominalizările s-au ajustat, arătând doar 0,1 milioane de metri cubi exportați.

Această diferență nu este cauzată de o eroare, ci de fluctuațiile naturale ale fluxului de gaze pe parcursul zilei. În lipsa unui contract care să prevadă livrări constante, fluxul de gaze poate fi oprit sau pornit în funcție de cerere.

Conform surselor din piață, citate de economedia.ro, există în prezent nominalizări pentru exportul a 1,45 milioane de metri cubi de gaze zilnic către Republica Moldova, implicând nouă companii, dintre care una singură exportă 400.000 de metri cubi. Este vorba de gaze din producția internă a României, o cantitate considerabilă fiind trimisă peste Prut. În trecut, compania Petrom era principalul exportator, iar această situație pare să continue și în prezent, cel puțin pentru cele 400.000 de metri cubi.

Transgaz România, care operează și rețeaua de transport din Republica Moldova, gestionează aceste fluxuri.

Pe lângă exporturile către Moldova, România mai exportă 7,2 milioane de metri cubi de gaze către Ungaria, dar o mare parte din această cantitate reprezintă tranzit pentru vecinii noștri. În același timp, România importă gaze din Bulgaria, 6,5 milioane de metri cubi, dar și acestea sunt, în mare parte, destinate tranzitului către Ungaria.

În ceea ce privește producția locală, aceasta se menține la peste 22 de milioane de metri cubi pe zi, iar depozitarea pentru sezonul rece continuă, chiar dacă stocurile subterane sunt deja pline la 100%. Tehnic, este posibil ca aceste depozite să fie încărcate chiar și peste această capacitate, aspect deja semnalat de Economedia.ro. România rămâne una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel al stocurilor de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.