În aproape două decenii de privatizări statul a încasat 2,9 miliarde de lei

Veniturile Moldovei din privatizarea proprietății de stat în perioada 2007-2023 se ridică la aproximativ 2,9 miliarde de lei. Aceste cifre sunt rezultatul vânzării a diverse participații de stat și obiecte de proprietate, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate, în intervalul menționat, veniturile din vânzarea a 248 de participații de stat în societăți comerciale au constituit 1 miliard 746 milioane 547 mii 821 de lei. În plus, privatizarea a 46 de întreprinderi de stat a adus încă 592 milioane 745 mii de lei în vistieria statului.

Alte 147 milioane 253,6 mii de lei au provenit din privatizarea a 70 de obiecte de proprietate, în timp ce 386 milioane 518 mii de lei au fost generate din privatizarea a 8 terenuri cu o suprafață totală de 13,4727 hectare.

Agenția Proprietății Publice administrează în prezent 81 de întreprinderi funcționale cu capital de stat, cu o valoare totală a capitalului autorizat de 34 milioane 342 mii 394 lei. De asemenea, gestionează 49 de întreprinderi în stare de insolvabilitate, cu un capital total autorizat de 368 milioane 724 mii 084 lei.

În 2023, nouă întreprinderi cu capital de stat au plătit dividende în valoare totală de 216 milioane 848,06 mii lei, iar alte nouă întreprinderi cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți. Tot în același an, o societate pe acțiuni a raportat profit zero, în timp ce 11 companii cu capital de stat au înregistrat pierderi.

28 de întreprinderi de stat au plătit la buget 69 milioane 359.897 de lei, iar 11 companii cu capital de stat și-au folosit profiturile pentru a acoperi pierderile din anii precedenți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizarem venituri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.