În Moldova soarele și vântul bat cu milioane de euro! Eolienele și fotovoltaicele

Sistemele alternative de energie electrică vor putea fi amplasate pe terenurile agricole, fără a fi necesară schimbarea destinației.

PROIECTUL care permite amplasarea pe terenurile cu destinație agricolă a sistemelor fotovoltaice solare, fără a fi necesară schimbarea destinației a fost adoptat cu votul a 80 de deputați.

”Proiectul de lege prevede modificări și completări la articolul 36 și 83 din Codul Funciar, fapt ce ar permite construcția sistemelor fotovoltaice solare pe terenuri agricole, fără a fi necesară schimbarea destinației acestora în terenuri pentru construcții, dar și eliminarea interdicției retragerii terenurilor agricole de calitate superioară din circuitul agricol pentru necesitățile construcției instalațiilor eoliene”, a menționat autorul proiectului, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Vladimir Bolea.

Beneficiile modificărilor constau în acoperirea deficitului de energie electrică generat de surse locale, crearea locurilor de muncă la nivel local, majorarea veniturilor bugetelor locale atât din contul impozitelor locale achitate, cât și a bugetului de stat din contul taxelor TVA.

Potrivit documentului, instalațiile fotovoltaice vor putea fi fixate la sol prin structură metalică și nu prin utilizarea betonului armat sau al altui tip de materiale de construcție. Astfel, sunt prevăzute măsuri pentru a conserva și a spori fertilitatea solului.

Autoritățile vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

#eoliene #terenuri #milioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.