Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut cu 10%

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au scăzut joi cu 10%. De asemenea, livrările de gaze ruseşti spre continent continuă în mod normal, în contextul informaţiilor cu privire la acţiuni militare în jurul a două importante staţii de pompare, transmite Bloomberg.

În jurul orei 8:21 a.m. la bursa de la Amsterdam cotaţiile futures la gaze erau în scădere cu 5,7% până la 147 de euro pentru un Megawatt-oră.

Conform ultimelor informații, livrările de gaz rusesc în Europa se desfășoară în regim normal.

Miercuri, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina a anunţat că trupele ruseşti au intrat în două dintre cele patru staţii care pompează gaze spre Europa iar oficialii din cele două ţări au încercat să se distanţeze de responsabilitatea pentru o eventuală întrerupere a livrărilor.

Guvernele din întreaga Europă au început să îşi pună la punct planuri de rezervă pentru un scenariu în care Rusia va întrerupe livrările de gaze către Europa. Uniunea Europeană şi-a prezentat zilele trecute măsurile pe care le are în vedere pentru a reduce dependenţa regiunii de gazele ruseşti însă orice întrerupere imediată ar avea grave consecinţe economice prin creşterea preţurilor angro, paralizarea industriei şi majorarea inflaţiei.

Rusia asigură 1/3 din necesarul de gaze al Europei. Majoritatea livrărilor de gaze ruseşti ajung în Europa prin conducte şi va fi greu de găsit alternative la aceste cantităţi mari de gaze naturale livrate de Rusia.

În ultima săptămână, preţul gazelor naturale a înregistrat o evoluţie extrem de volatilă. Luni, prețul la gazul natural în Europa a atins maxime istorice.

Amintim că, SUA şi Marea Britanie au decis să interzică importurile de petrol din Rusia însă autorităţile de la Londra nu au inclus şi gazele naturale pe lista produselor vizate de sancţiuni.

#gaz natural #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.