Thailanda propune miilor de turişti ruşi blocaţi pe teritoriul său să plătească în criptomonede

Autorităţile din Thailanda au propus ca miile de turişti ruși afectaţi de sancţiunile impuse Moscovei pentru invazia din Ucraina să poată plăti în criptomonede şi prin sistemul de plată chinez Unionpay. Turiștii nu-și mai pot folosi cardurile, iar multe zboruri au fost suspendate după ce numeroase țări și-au închis spațiul aerian pentru avioanele rusești.

Potrivit unor informații, cel puţin 7.000 de ruşi şi de ucraineni au rămas blocaţi în Thailanda. Cei mai mulți se află în localităţi turistice precum Pattaya şi insulele Phuket şi Samui, astfel încât Autoritatea pentru Turism din Thailanda (TAT) a aprobat măsuri pentru a facilita şederea lor, scrie Digi24.

După ce companiile Mastercard şi Visa au încetat să mai funcţioneze în Rusia, mulţi turişti ruşi nu au mai putut să-şi utilizeze cardurile în Thailanda, în timp ce suspendarea zborurilor în urma conflictului armat îi afectează atât pe ruşi cât şi pe ucraineni.

În acest context, guvernatorul Autorităţii pentru Turism din Thailanda, Yuthasak Supasorn a propus o măsură prin care turiștii ruși vor putea folosi criptomonedele ca metodă de plată. Această decizie presupune încorporarea sistemului Unionpay de către hotele și alte centre.

Alte iniţiative includ exceptarea ruşilor şi ucrainenilor de la achitarea tarifelor de prelungire a vizei şi obţinerea unei cazări temporare pentru cei care nu îşi mai pot achita camera la hotel.

Potrivit agenţiei National News Bureau of Thailand, zeci de turişti sună la birourile TAT pentru a întreba despre anularea zborurilor, cazare sau modul de plată. TAT a precizat că a luat legătura cu turiştii ruşi prin aplicaţia de mobil Telegram şi prin Ambasada Rusiei din Bangkok.

Thailanda, care în februarie a redus carantina de şapte zile pentru turiştii străini vaccinaţi anti-COVID19, este una dintre principalele destinaţii pentru turiştii ruşi, ucraineni şi cei din Asia.

Ucrainenii reprezintă un mic procent din turiştii din Thailanda, însă ruşii au fost naţionalitatea cea mai numeroasă în ianuarie, cu peste 23.700 de turişti, în condiţiile în care în 2019, înainte de pandemie, numărul acestora s-a cifrat la 1,4 milioane.

#turisti rusi #thailanda #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.