În primele cinci luni ale anului fiscal, valoarea exporturilor de telefoane iPhone produse în India s-a dublat

În primele cinci luni ale anului fiscal început în aprilie 2022, valoarea exporturilor de telefoane iPhone produse în India s-a dublat, trecând pragul de un miliard de dolari, ceea ce sugerează că ţara face progrese cu planurile sale de a deveni o forţă în producţia de electronice, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar.

Dacă acest ritm se va menţine, exporturile de telefoane iPhone produse în India, şi care merg în special spre Europa şi Orientul Mijlociu, ar urma să ajungă la 2,5 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal care se va încheia la finele lunii martie 2023. Este vorba de o sumă aproape dublă faţă de telefoane iPhone în valoare de 1,3 miliarde de dolari produse în India şi exportate în anul fiscal precedent, susţin sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Chiar dacă deocamdată India este responsabilă pentru o mică parte din activităţile de producţie de telefoane iPhone, dublarea exporturilor este o veste bună pentru planul premierului Indiei, Narendra Modi, de a face din ţara sa o alternativă la China pentru titlul de fabrică a lumii. Grupul american Apple, care de mult timp îşi produce în China cea mai mare parte a telefoanelor salor iPhone, caută în prezent soluţii alternative în condiţiile în care administraţia Xi Jinping a intrat în conflict cu Guvernul american şi a impus carantine în diferite zone din China care au perturbat activitatea economică.

Apple a cochetat mai mulţi ani cu ideea de produce telefoane iPhone în India înainte ca premierul Narendra Modi să lanseze în 2020 un plan de stimulente financiare în valoare de şase miliarde de dolari, care a determinat gigantul american să îşi încurajeze furnizorii să îşi extindă producţia în India.

Principalii subcontractorii taiwanezi ai Apple, Foxconn Technology Group, Wistron Corp. şi Pegatron Corp., produc în prezent telefoane iPhone la fabricile lor din sudul Indiei. Toţi cei trei producători au primit stimulente financiare în cadrul planului Guvernului indian.

Deocamdată însă India este cu mult în urma Chinei. Aproximativ trei milioane de telefoane iPhone au fost produse în India anul trecut, comparativ cu 230 de milioane de unităţi produse în China.

Dispozitivele Apple exportate din India în perioada aprilie-august ale acestui an sunt telefoane iPhone modelele 11, 12 şi 13, urmând ca în scurt timp să înceapă şi exportul de telefoane iPhone 14, susţin sursele citate de Bloomberg. Apple a început să producă telefoane iPhone 14 în India luna trecută, mai repede decât se preconiza, după ce o introducere fără probleme în producţie a noilor modele a redus decalajul de timp dintre producţia realizată în China şi cea realizată în India de la câteva luni la câteva săptămâni.

Dincolo de smartphone-uri, India a pus la punct planuri care vizează acordarea de stimulente financiare pentru producătorii de tablete şi laptopuri, în speranţa că va convinge Apple să producă local MacBook-uri şi iPad-uri precum şi să atragă alte firme.

Însă mutarea din China, unde Apple şi-a pus la punct un lanţ extins de aprovizionare, nu este un proces uşor. Analiştii de la Bloomberg Intelligence estimează că va dura aproximativ opt ani pentru a muta doar 10% din capacitatea de producţie a Apple în afara Chinei, unde sunt fabricate în prezent aproximativ 98% din telefoanele companiei americane.

#export #Apple #India #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.