În regim LIVE: Peste 40 % din moldoveni s-au prezentat la urnele de vot până la 18:00

UPDATE, 18:00 Comisia Electorală Centrală informează că până la ora 18 la urnele de vot s-au prezentat 40,03% din moldoveni, adică 1 197 455 de alegători.

Cei mai activi rămân în continuare alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (35,47 %), fiind urmați de cei cu vârsta între 41 – 55 de ani (24,33%). Tinerii au în continuare cea mai scăzută prezență la vot, au votat doar 6,79 %.

Cele mai active sunt femeile cu o prezență la vot de 53,69 %, iar bărbații 46,31%.

UPDATE, 17:10 Până la ora 17 la urnele de vot s-au prezentat 37,76 % de moldoveni, ceea ce înseamnă 1 124 826 de persoane.

Cele mai active rămân a fi femeile cu prezența la vot de 53,40 %, iar bărbații s-au prezentat în procent de 46,6 %.

UPDATE, 16:10 Până la ora actuală, peste un milion de cetățeni și-au exercitat dreptul la vot, ceea ce constituie peste 34,48% din numărul alegătorilor. În context, Comisia Electorală Centrală anunță că alegerile sunt validate.

Cei mai activi rămân în continuare alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (36,90 %), fiind urmați de cei cu vârsta între 41 – 55 de ani (24,17%). Tinerii au în continuare cea mai scăzută prezență la vot, au votat doar 6,47 %.

Cele mai active sunt femeile cu o prezență la vot de 53,09, iar bărbații 46,91%.

UPDATE, 15:00 Comisia Electorală Centrală anunță că peste 936 000 de moldoveni și-au exercitat dreptul la vot, ceea ce constituie peste 31% din numărul alegătorilor.

UPDATE, 14:10 La ora 14:00, 28,95% din moldoveni și-au exercitat dreptul la vot.

Cei mai activi rămân în continuare alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (38,79 %), fiind urmați de cei cu vârsta între 41 – 55 de ani (23,68%). Tinerii au în continuare cea mai scăzută prezență la vot, au votat doar 5,78 %.

Din diasporă vin deja peste 111 896 de voturi (ora 14:15).

Cele mai active sunt femeile cu o prezență la vot de 53,00%, iar bărbații 47,00%.

UPDATE, 13:20 La ora 13:00 și-au exercitat dreptul la vot 26,14% (757 787 de moldoveni).

Cei mai activi rămân în continuare alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (39,9 %), fiind urmați de cei cu vârsta între 41 – 55 de ani (23,36%). Tinerii au în continuare cea mai scăzută prezență la vot, au votat doar 5,36 %.

Cele mai active sunt femeile cu o prezență la vot de 53,08%, iar bărbații 46,92%.

Din diasporă vin peste 90 de mii de voturi, (98 754, ora 13:31).

UPDATE, 12:05, Potrivit Comisiei Electorale Centrale 21,54 de moldoveni și-au exercitat dreptul la vot, ceea ce înseamnă 618 693 de alegători.

Cei mai activi rămân a fi alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (41,73%), fiin urmați de cei cu vârsta 41- 55 de ani (22,88%). Tinerii rămân în continuare cei mai inactivi, cu o prezență la vot de doar 4,71 %.

Cele mai active rămân a fi femeile (52,97%), iar bărbații s-au prezentat în procent de 47,03.

UPDATE: ora 11:11 Peste 16% dintre moldoveni au votat deja, mai exact, la ora 11 și-au exercitat dreptul la vot, ceea ce înseamnă 470 540 de alegători.

Astfel, conform Comisiei Electorale Centrale, cei mai activi au fost persoanele cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de ani (43,59%), fiind urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 41-55 de ani (22,44). Ca de obicei, cei mai pasivi sunt tinerii cu vârsta 18-25 de ani, doar 4,19 % dintre ei s-au prezentat la urnele de vot.

Cele mai active sunt femeile cu o prezență la vot de 52,43%, iar bărbații 47,57%.

În diasporă, la momentul actual au votat deja peste 54 de mii de persoane

Peste 12 % dintre cetățeni s-au prezentat deja la urnele de vot, ceea ce înseamnă peste 360 500 de alegători.

Peste 6 la sută din numărul cetățenilor moldoveni înscriși în Registrul alegătorilor și-au exercitat deja dreptul la vot. Cel puțin asta arată contorul în regim online publicate de Comisia Electorale Centrală (CEC).

Potrivit contorul de monitorizare a prezenței la urnele de vot al moldovenilor până la ora publicării știrii au votat 360 535 de moldoveni, dintre care 188 040 de femei (52,16%) și 172 495 de mii de bărbați (47,84%).

Cei mai mulți votanți au vârsta cuprinsă între 56-70 de ani (44,23%) – 159 447, urmați de cei cu vârsta de 41-55 de ani (22,36%) – 80 609.

Și la acest scrutin, tinerii sunt cei care votează într-un ritm mai lent. Și-au exercitat dreptul doar 4,06% cetățenii cu vârsta de 18-25 de ani – 14 624 și 14,6%, moldovenii cu vârsta de 26-40 de ani – 52 648.

Datele în regim online pot fi accesate AICI.

#alegatori #alegeri #live

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.