În ultimii trei ani prețul benzinei în Moldova, de fapt, S-A MICȘORAT. De ce astăzi costă 20 de lei litrul

04 Mai 2021, 06:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Mai 2021, 06:50 // Actual //  MD Bani

În primul trimestru al anului 2019, benzina a costat 18,8 lei pe litru, în primul trimestru al anului 2020 – 18,3 lei, iar în primul trimestru al anului 2021 – 17,8 lei. A crescut prețul? Nu. A scăzut.

O declarație în acest sens a fost făcută de directorul Bemol, Rafik Aliyev, în cadrul unui interviu pentru Newsmaker.

Acesta a precizat că în pofida venitului în scădere din cauza crizei, companiile de combustibil din Moldvoa nu pot influența prețul pe piața mondială.

Aruncați o privire. În 2019, acciza a fost de 5414 lei pe tonă, în 2020 a crescut la 5960 lei pe tonă, sau plus 50 de bani pe litru. În 2021, acciza a crescut la 6496 lei pe tonă, sau un alt plus 49 de bani pe litru. Adică, în doi ani, doar din cauza accizei, costul benzinei a crescut cu lei.

Cine a ridicat prețul la combustibili? Statul, sub forma accizei.

Acum să ne uităm la cotațiile de combustibil. În 2019, în primele trei luni, prețul de achiziție a fost de 537 USD pe tonă, în 2020 – 491 USD pe tonă și în 2021 – 550 USD pe tonă.

În 2019, dolarul valora 17,2 lei, în 2020 – 17,6 lei, în 2021 – 17,5 lei. Datorită diferenței de curs valutar, prețul de achiziție al benzinei în 2020 și 2021 este în creștere cu 1%.

Care este ponderea prețului de import în prețul afișat pe panourile benzinăriilor?

Să calculăm. 550 USD – prețul mediu al combustibilului în primul trimestru. Înmulțind cu 17,5 lei, obținem 9625 lei – acesta este prețul de achiziție pe tonă.

Încă 6496 lei – acciză. Plus 20% TVA – 3224 lei.

TVA împreună cu acciza este de 9720 – mai mult decât prețul de achiziție în sine.

Și asta este doar importul. În medie, 600 de lei pe tonă – TVA la comercializarea cu amănuntul. Și aceasta este doar o parte din impozite.

De asemenea, plătim pentru licență, taxa locală, taxa rutieră, taxa de mediu.

Astfel, reiese că prețul de achiziție al combustibilului este mai mic cu cel puțin 10% decât valoarea taxelor aplicate.

Dacă unele taxe sunt excluse sau moneda națională devine mai puternică, atunci prețul va scădea imediat.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.