Închiderea restaurantelor McDonald’s în Rusia vor costa compania 50 de milioane de dolari pe lună

McDonald’s Corp a anunţat miercuri că închiderea temporară a celor 847 de restaurante din Rusia va costa compania aproximativ 50 de milioane de dolari pe lună, transmite Reuters. Restaurantele au fost închise, după ce mai multe companii și branduri internaționale s-au retras din Rusia.

Compania cu sediul la Chicago s-a retras recent de pe piața rusă, menționând că această măsură va afecta considerabil rețeaua de restaurante.

„Situaţia este extraordinar de dificilă pentru un brand global ca al nostru şi sunt numeroase aspecte de luat în considerare. În acelaşi timp, respectarea valorilor noastre înseamnă că nu putem ignora suferinţa umană inutilă care are loc în Ucraina”, a afirmat directorul general McDonald’s, Chris Kempczinski.

Grupul are 62.000 de angajaţi în Rusia, pe care îi va plăti în continuare. Rusia reprezintă 9% din cifra de afaceri şi 3% din profitul operaţional al McDonald’s.

Şi lanţul de pizzerii Papa John’s International Inc a apreciat că în final ar putea fi nevoit să absoarbă costuri de 15,2 milioane de dolari pentru creanţe asociate cu francizatul său principal din Rusia, care gestionează toate cele 188 de restaurante de acolo. Redevenţele de la francizat au reprezentat mai puţin de 1% din veniturile totale ale Papa Johns în 2021, a informat compania americană. Printre alte grupuri alimentare care s-au retras din Rusia se numără Starbucks, Yum Brands Inc, firma mamă a KFC.

Yum, care are cel puţin 1.000 locaţii KFC şi 50 locaţii Pizza Hut în Rusia, aproape toate francize independente, a informat pe site-ul său că ” a suspendat toate investiţiile şi dezvoltarea de restaurante în Rusia, în timp ce continuă să evalueze opţiuni suplimentare”.

#restaurant #McDonalds #pierderi #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan critică așa-zișii experți care acuză autoritățile că nu au cumpărat gaze naturale în perioadele în care prețurile erau mai mici. El califică o bună parte dintre aceste analize drept „false” și „amatoricești”. În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, șeful Executivului a declarat că statul nu trebuie să speculeze evoluțiile de pe piețele energetice, ci să combine contractele pe termen mediu și lung cu achizițiile de la bursă.

„Eu întotdeauna spun același lucru: statul nu poate juca la cazinou. Noi trebuie o parte din gaz să-l securizăm prin contracte pe termen mediu și lung și o parte din gaz să-l cumpărăm la bursă”, a declarat premierul.

Tofan a invocat experiența sa în domeniul piețelor financiare, afirmând că înțelege mecanismele de protecție împotriva fluctuațiilor de preț și instrumentele financiare complexe, precum hedgingul, swapurile și opțiunile de cumpărare sau vânzare.

„Ca om care a lucrat o mare parte din viață pe piețele financiare, care înțelege bine instrumentele financiare și știe ce înseamnă hedging, swap, put option, call option, credeți-mă că le știu pe toate, pentru că am lucrat cu asta zi de zi”, a afirmat șeful Guvernului.

Premierul a contestat ideea că gazele naturale trebuie cumpărate obligatoriu vara, când prețurile ar fi mai mici decât în sezonul rece. El a prezentat exemplul anului trecut, când, potrivit datelor invocate, gazul costa 36 de euro/MWh în luna iunie, iar iarna prețul a coborât la 26 de euro/MWh.

„Lumea se uită retrospectiv la prețuri și spune că trebuia să cumperi vara. Vara anului trecut, gazul era 36 de euro megawatt în iunie. În iarnă a ajuns la 26 de euro megawatt. Deci nu neapărat depinde de perioada anului prețul gazului”, a explicat Tofan.

Șeful Executivului a făcut referire și la intervenția militară americană în Iran, respingând argumentele potrivit cărora autoritățile ar fi trebuit să anticipeze automat scumpirea gazelor și să efectueze achiziții masive în acel moment.

Potrivit premierului, imediat după intervenție, cotațiile au crescut, însă ulterior s-au temperat. Dacă Republica Moldova ar fi cumpărat gaze la începutul escaladării conflictului, ar fi existat riscul să achite un preț mai mare decât cel disponibil ulterior.

Întrebat dacă prin aceste explicații justifică toate deciziile companiei de stat Energocom, premierul a respins categoric această interpretare.

„Nu, absolut deloc. Eu sunt destul de critic la Energocom și putem vorbi despre Energocom separat”, a precizat Tofan, fără a detalia în intervenția respectivă ce anume reproșează companiei.

Premierul a revenit asupra criticilor formulate la adresa celor care analizează retrospectiv achizițiile de gaze și susțin că autoritățile ar fi trebuit să cumpere în anumite momente.

„Acum există foarte multă expertiză falsă. Și vreau să o spun, este falsă. Retrospectiv, foarte multă lume își dă cu opinia, deși recunosc că multă din expertiza pe care o aud este amatoricească. Scuze că o spun și scuze dacă supăr pe cineva”, a conchis premierul.