Îndemnizația pentru nașterea unui copil crește din 2025! Ce alte beneficii aduce bugetul social

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2025. Documentul prevede venituri și cheltuieli în valoare de 46,51 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 8,7% comparativ cu 2024.

Începând cu 1 aprilie 2025, pensiile și alte prestații sociale vor fi indexate cu 6,1%. De asemenea, din 1 mai 2025, pensia minimă pentru limita de vârstă va crește la 3.300 de lei pentru persoanele cu un stagiu complet de cotizare de 40 de ani. Persoanele cu dizabilități vor beneficia de o pensie minimă majorată la 2.258 de lei.

Legea prevede creșteri semnificative la indemnizațiile pentru familiile cu copii:

Indemnizația unică la nașterea copilului se majorează la 21.350 de lei.
Indemnizația lunară pentru copiii sub 2 ani va fi de 1.000 de lei, indiferent de statutul asigurat al părinților.
Părinții asigurați vor continua să beneficieze de indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, calculată în funcție de venitul celui cu salariul mai mare.

Începând cu 1 ianuarie 2025:

Alocația lunară pentru victimele represiunilor politice va fi majorată.
Veteranii de război vor primi o alocație lunară de 1.610 lei.
Militarii prin contract vor beneficia de includerea perioadei concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului în vechimea specială în muncă.

Cheltuielile din BASS sunt distribuite pe 10 subprograme, administrate de Casa Națională de Asigurări Sociale. Ponderea cea mai mare, 30,7 miliarde de lei, este alocată pensiilor pentru limită de vârstă, reprezentând o creștere de 6,7% față de anul trecut.

Un nou mecanism de compensare a costurilor energiei va fi implementat, cu ajutoare acordate sub formă de plăți monetare directe, pentru a sprijini consumatorii în sezonul rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#social #indemnizatii #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul britanic se pregătește să îl dea în judecată pe miliardarul rus Roman Abramovici, în încercarea de a debloca peste 2 miliarde de lire sterline rezultate din vânzarea clubului de fotbal Chelsea, pentru a le direcționa spre sprijinirea Ucrainei, scrie The Guardian.

Un oficial britanic a declarat că există un conflict fundamental între guvern și Abramovici în ceea ce privește destinația acestor fonduri. Deși nu s-a luat încă o decizie finală, autoritățile britanice doresc să preia controlul banilor pentru a continua finanțarea Ucrainei, în contextul în care Donald Trump a decis să înghețe ajutorul militar și să oprească schimbul de informații cu Kievul.

Abramovici, sub presiune din partea Londrei
Fostul patron al Chelsea a vândut clubul în 2022, pentru 2,5 miliarde de lire sterline, la presiunea guvernului britanic, după începerea războiului din Ucraina. În acel moment, Abramovici se afla deja sub sancțiuni și a primit licență specială pentru vânzare, cu condiția ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea victimelor războiului.

În prezent, fondurile sunt blocate într-un cont bancar britanic, iar autoritățile lucrează la crearea unui fond independent care să le gestioneze. Însă guvernul britanic și Abramovici nu reușesc să ajungă la un consens: miniștrii insistă ca banii să fie folosiți exclusiv pentru Ucraina, în timp ce miliardarul rus susține că aceștia ar trebui distribuiți și în afara Ucrainei.

Pe lângă disputa privind aceste fonduri, Abramovici se confruntă și cu presiuni fiscale. La sfârșitul lunii ianuarie, au apărut informații că el ar putea datora până la 1 miliard de lire sterline autorităților fiscale britanice, din profiturile obținute prin investiții în fonduri speculative în ultimele două decenii.

Fondurile rusești înghețate – o problemă mai largă în Europa
Situația banilor lui Abramovici face parte dintr-o dispută mai amplă între țările europene, care nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea celor 350 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate în Europa.

Ministrul britanic de externe, David Lammy, susține confiscarea acestor active și utilizarea lor pentru ajutorarea Ucrainei sau achiziționarea de arme din SUA. Pe de altă parte, Franța și Germania se opun acestei măsuri, considerând că ar încălca principiul de drept internațional conform căruia activele suverane trebuie să rămână protejate. Trezoreria Marii Britanii împărtășește aceste preocupări, avertizând că o astfel de măsură ar putea descuraja investitorii să își plaseze banii în Marea Britanie.

Disputa asupra acestor fonduri subliniază diviziunile dintre aliații occidentali cu privire la politica față de Rusia și la modul în care pot fi utilizate sancțiunile financiare ca armă economică împotriva Kremlinului.