Industria care a crescut cu 30% timp de un an. Alta a avut de pierdut la fel de mult

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a înregistrat o creștere de peste 35% timp de un an, arată datele Biroului Național de Statistică din Moldova. Datele se referă la luna februarie 2021 și sunt reflectate în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit aceleiași surse, în perioada analizată, s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă (-28,4%) și în industria prelucrătoare (-5,1%).

În luna februarie 2021, producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a micșorat cu 1,1% față de luna februarie a anului precedent, ca efect al descreșterii producției în industria extractivă (-16,9%) și în industria prelucrătoare (-7,3%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+19,2%).

Datele graficului în format .xlsx

În ianuarie-februarie 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 3,3%, ca urmare a descreșterii producției în industria extractivă (38,5%) și în industria prelucrătoare (-8,8%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+16,1%).

Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în ianuarie-februarie 2021, comparativ cu ianuarie-februarie 2020, s-a micșorat cu 4,4%, ca rezultat al descreșterii producției în industria extractivă (-15,9%) și în industria prelucrătoare (-9,4%). Totodată, s-au înregistrat creșteri la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+12,0%).

#industrie #Biroul Național de Statistică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters.

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.

#atacuri cibernetice simulate #UE