Bomba cu ceas, care prezice colapsul sistemului de pensii din Republica Moldova

Reducerea vârstei de pensionare, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 ar putea duce la falimentul sistemului de pensii. Este e o povară enormă pentru bugetul țării. Autoritățile vor trebui să identifice anual peste 3,5 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale. Deocamdată legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională pentru a fi anulată.

„Chiar și la moment după reforma din anul 2016 cu actualizarea mai accentuată a pensiei noi deja avem un sistem de pensii care e susținut din cadrul transferurilor de la buget. Or, revenirea la vârsta de pensionarea fără alte condiții ar însemna o presiune uriașă pe finanțele publice. La modul practic unica soluție este să se ia mai multe resurse din bugetul de stat, pentru acoperirea deficitului de pensii. Suma e de ordinul miliardelor de lei. Atunci când a fost implementată reforma sistemului de pensii în anul 2016 condiția a fost majorarea vârstei de pensionare, dar și cuantumul pensei. Ideea a fost ca mai puțini pensionari să primească pensii decente. Dacă analizam dinamica evoluției mărimii medii a pensiei vedem o evidentă creștere față de situația care era în anul 2016 și nu e vorba de indexarea anuală ci de faptul că la foarte multe categorii de pensionari pensia crescut. Evident, dacă se revine la vârsta de pensionare asta este nesustenabil pentru buget, efectiv falimentul sistemului de pensii”, este de părere Stas Madan, economistul de la Expert-Grup.

Legea a fost votată cu încălcări, doar prin modificarea unei sintagme, fără consultări publice, fără avizul Guvernului, fără respectarea normelor de adoptare a unei legi.

Potrivit lui Madan este evident, niciun guvern doar dacă ar fi kamikaze ar da aviz pozitiv unei asemenea legi, deoarece efectiv nu sunt bani la buget pentru aceasta. Marea provocare a oricărei garnituri guvernamentale este cum o să gestioneze această prevedere a legislației. Faptul că nu se întreprinde nimic există speranța ca prevederea să fie anulată, dar nimeni nu a avut curajul să o atace la Curtea Constituțională pentru că i-ar putea costa electoral.

La rândul său, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță menționează că:

„În momentul pensionării, pensia calculată este aproximativ egală cu 40% din salariul mediu, cea ce însemnă că cei 97 mii pensionari apăruți peste noapte vor pretinde la o pensie medie de 3,2 mii lei lunar. Astfel chiar pentru luna ianuarie Guvernul trebuie să identifice 310 milioane lei pentru plata pensiei la cei apăruți în urma votării legii din noapte, iar pentru întregul an va fi nevoie de peste 3,7 miliarde lei suplimentar la bugetul Asigurărilor Sociale votat de Parlament. Lunar în Republica Moldova se pensionează în jur de 4 mii de persoane. Iar la cei 550 mii pensionari se vor adăuga încă 97 mii persoane”.

Economistul afirmă că salariu mediu în Republica Moldova este de 8000 de lei, or pensia medie ar trebui să fie de 3400 de lei, însă la noi pensia este de două ori mai mică. Acest lucru se întâmplă deoarece noi nu avem suficienți angajați în economie. Noi acumulăm din contribuțiile acestora doar jumătate din suma de care noi avem nevoie. ”În prezent, trei oameni care lucrează în sectorul real trebuie să mențină doi bugetari și cinci pensionari. Nu putem plăti pensii dacă nu avem angajați. Dacă reducerea vârstei de pensionare va intra în vigoare bugetul asigurărilor sociale intră în incapacitate de plată, iar guvernul va fi nevoit să reducă banii alocați proiectelor investiționale ca să-i dea la pensii. Este straniu că nici un deputat nu a contestat-o la Curtea Constituțională. Logica e că populismul domină rațiunea”, a conchis Ioniță.

Potrivit modificărilor la legii, care a fost votată în decembrie anul trecut, vârsta de pensionare a fost redusă la bărbați de la 63 de ani cum era planificat în 2021 la 62 de ani cum a fost până în 2016. Iar pentru doamne de la 59 ani și 6 luni la 57 ani.

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova și-au expus îngrijorarea în legătura cu reducerea vârstei de pensionare. FMI și Banca Mondială afirmă că acest lucru va afecta sustenabilitatea sistemului de pensii și se va solda cu pensii mai mici pentru toți. Totodată, măsura lasă mai puține resurse pentru cheltuielile prioritare care vizează domeniul sănătății, educației și infrastructură.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la 1 ianuarie 2021 în Republica Moldova erau 686 251 de pensionari cu peste 10,5 mii mai mult comparativ cu anul 2015, iar pensia medie s-a majorat gradual de la 1 087 de lei la 2154 de lei în aprilie curent

#Curtea Constitutionala #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.