Inflația este încă în viață! Căldura și legumele au tras în sus prețurile în martie

Inflația din luna martie s-a majorat cu 0,8% față de februarie. Cel mai mult au crescut prețurile la legumele – 11,8% și tarifele la căldură – 43,9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Inflația anuală a constituit în luna martie 22,0%, inclusiv la produse alimentare cu 22,2%, mărfuri nealimentare cu 11,9% și servicii prestate populaţiei cu 37,7%. Inflația anuală s-a redus 4% față de februarie 2022.

Datele BNS relevă că cel mai mult au crescut prețurile la legume – 51,6%, zahăr – 47%, fructe – 31,8%, ouă – 23% și pâine – 22%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult au crescut prețurile la materiale de construcții – 15,4%, încălțăminte – 12,3% și confecții – 10,7%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au majorat tarifele la energia electrică – 106,5%, încălzire centralizată – 98,6%, serviciile locativ-comunale – 97% și gazele naturale de rețea – 57,6%.

În 2023, creșterea medie anuală a inflației va fi de 13,5%, în următorii doi ani – 5,5% și, respectiv, 5%. La sfârșitul anului, rata inflației în 2023-2026 va fi de 6%, 5,5% și, respectiv, 5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.