„Inflația fosilă” lovește din nou! Europa plătește scump dependența de energie

07 Apr. 2026, 11:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2026, 11:21 // Actual //  Ursu Victor

Dependența Europei de combustibilii fosili importanți rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități economice și afectează direct stabilitatea prețurilor și complică misiunea băncilor centrale, avertizează Banca Centrală Europeană.

Potrivit analizei, volatilitatea prețurilor la energie din ultimii ani a dus la pierderi de resurse pentru statele europene, a forțat intervenții de urgență și a pus presiune pe finanțele publice. În același timp, aceste șocuri repetate îngreunează menținerea stabilității prețurilor principalul obiectiv al BCE.

Europa rămâne una dintre cele mai dependente economii dezvoltate de importurile de combustibili fosili. Această vulnerabilitate a devenit evidentă după declanșarea războiului ruso-ucrainean, când inflația în zona euro a atins 10,6% în octombrie 2022, fenomen descris de analiști drept „inflație fosilă”.

Noile tensiuni geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, au provocat un nou val de scumpiri la energie. Conform prognozelor BCE, acest lucru va duce la creșterea inflației și la încetinirea economiei europene în 2026.

Instituția subliniază dilema dificilă cu care se confruntă: majorarea dobânzilor pentru combaterea inflației poate încetini economia, în timp ce relaxarea politicii monetare riscă să mențină inflația la un nivel ridicat. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat recent că crizele energetice repetate pun sub semnul întrebării eficiența instrumentelor clasice de politică monetară.

În acest context, reducerea dependenței de combustibili fosili devine o prioritate strategică. BCE consideră că accelerarea tranziției către energie curată ar diminua legătura dintre prețurile interne și volatilitatea piețelor globale.

Exemplul Spaniei arată beneficiile acestor investiții: potrivit estimărilor, prețurile angro la electricitate la începutul anului 2024 au fost cu aproximativ 40% mai mici decât ar fi fost fără extinderea energiei eoliene și solare.

Totuși, tranziția necesită investiții masive. Comisia Europeană estimează că, în perioada 2026–2030, ar fi necesare circa 660 de miliarde de euro anual. În prezent, Europa cheltuie deja aproximativ 400 de miliarde de euro pe an pentru importul de combustibili fosili.

Pe termen lung însă, energia regenerabilă devine mai ieftină, deoarece costurile de producție sunt mai reduse după dezvoltarea infrastructurii. Analizele arată că fiecare euro investit în energie sustenabilă poate genera câștiguri semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Noul acord convenit la nivel de experți între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional (FMI) nu va fi afectat de schimbarea Guvernului, însă ar putea fi renegociat dacă viitorul Executiv va decide să modifice politicile fiscale sau bugetare, a declarat ministrul în exercițiu al Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„Nu trebuie să afecteze noul acord. Dar dacă noul Guvern va vedea alte măsuri pe partea de venituri și cheltuieli sau alte măsuri decât cele negociate anterior, asemenea schimbări ar urma să necesite o revizuire a înțelegerilor prealabile cu FMI. La moment nu este vizat, dar dacă vor fi careva schimbări în abordare atunci va trebui de discutat”, a declarat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care, la începutul lunii iulie, FMI a transmis pentru BANI.MD că acordul la nivel de experți cu Republica Moldova rămâne valabil și după demisia premierului Alexandru Munteanu.

„Am luat act de demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu. Acordul la nivel de experți rămâne în vigoare. Avansarea către examinarea noului program de către Consiliul de directori executivi al FMI va depinde de implementarea de către autorități a angajamentelor asumate. Fondul Monetar Internațional își păstrează angajamentul de a sprijini eforturile Republicii Moldova pentru menținerea stabilității macroeconomice și avansarea pe calea implementării reformelor”, preciza instituția într-un răspuns oferit BANI.MD.

Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, invocând faptul că nu își mai poate exercita mandatul în conformitate cu principiile și convingerile sale.

Republica Moldova a ajuns recent la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu FMI a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Din cauza neîndeplinirii mai multor angajamente, în special cele privind disciplina fiscal-bugetară și controlul cheltuielilor publice, Republica Moldova a pierdut ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!