Inflaţia îşi reia asaltul asupra Europei de Est, ajutată de băncile centrale care au pus pauză creşterilor de dobânzi

19 Dec. 2022, 05:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
19 Dec. 2022, 05:16 // Actual //  Lupu Eduard

creşterile de do­bânzi, inflaţia a reînceput să accelereze în noiembrie în Cehia, cea mai matură eco­nomie est-europeană, şi a dat un pas foarte mic înapoi în Polonia, cea mai mare ecomomie din regiune. Dar va accelera din nou curând.

În Ungaria, ministrul economiei le-a dat cetăţenilor săi o veste proastă şi două veşti bune. Cea proastă este că inflaţia poate ajunge la 27% în următoarele 2-3 luni.

Cele bune sunt că după aceea creşterile de preţuri vor fi mai lente, iar guvernul luptă să salveze economia de recesiune. Dar, spun analiştii, economia maghiară este deja în recesiune, iar 2023 va fi un an al stagnării. Inflaţie puternică şi creştere economică slabă este echivalentul unui război de uzură care testează rezistenţa afacerilor, a consumului şi a clasei politice.

Ce se întâmplă în economia ungară este o reflecţie amplificată a problemelor din întreaga Europă de Est şi chiar şi întreaga UE. Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE şi dintre colegele din lumea dezvoltată care a început, în vară, să urce dobânzile pen­tru a stopa inflaţia.

A urmat rapid cea a Cehiei. Banca naţională a Poloniei a amânat cât a putut de mult decizia de a scumpi creditul, iar cea a Româ­niei a rămas mai la urmă argumen­tând că porneşte la drum cu dobânzile mai sus decât în celelalte state din regiune. BCE a demarat cel mai greu, crezând fără temei că inflaţia este doar trecătoare.

În Polonia, inflaţia a fost de 17.5% în noiembrie, în retragere de la aproape 18% în luna anterioară. Guvernul polonez a ales să frâneze preţurile nu prin plafonări ci prin reduceri de TVA. Dar anul viitor această taxă urmează să fie majorată pentru electricitate, gaze, încălzire şi carburanţi, astfel că este de aşteptat un nou salt al inflaţiei, poate până la 20% în februarie.

Acum, alături de Rezerva Federala ame­ricană, a încetinit ritmul de creştere a dobân­zilor mizând pe semne că inflaţia se domo­leşte. Conform noilor prognoze ale instituţiei, acest lucru se va întâmpla la cote mai ridicate decât a anticipat, ceea ce-i determină pe unii analişti să creadă că BCE va încerca să ţină sub control inflaţia cu majorări de dobânzi mai mici, dar mai multe, şi cu un nivel final al dobânzilor mai ridicat.

BCE îşi creează astfel spaţiu de manevră, dat şi de faptul că euro şi-a revenit de sub presiunile dolarului.
Banca centrală a Ungariei nu are la dispoziţie atât de mult spaţiu. Cu dobânda de referinţă la 13%, instituţia nu mai are loc de majorări fără a răni serios creşterea economică. În teorie, efectele ma­jorării dobânzilor, adică ale scumpirii credi­telor, se văd asupra preţurilor cu o latenţă de un an. În Ungaria, după mai bine de un an de la pornirea ofensivei dobânzilor,  inflaţia continuă să accelereze, în parte din cauza unor măsuri neinspirate aplicate de guvern care în loc să frâneze preţurile le-au dat un impuls suplimentar. O astfel de măsură este plafo­narea preţurilor carburanţilor pentru consu­matorul de rând.

Peste plafonare s-a suprapus o penurie de carburanţi, la care a contribuit şi faptul că pre­ţurile sub cele ale pieţei au descurajat impor­tatorii, iar rezultatul este că guvernul a trebuit ca în cele din urmă să renunţe la plafonări. Nivelul anticipat de 27% al inflaţiei reflectă impactul prăbuşirii plafonului de preţ la carburanţi. În noiembrie, indicatorul a fost de 22,5%. Ungaria are şi alte plafoane de preţ, şi anume la alimente considerate de bază.

Realitatea Live

28 Mart. 2024, 18:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Lupu Eduard
28 Mart. 2024, 18:01 // Bănci şi Finanţe //  Lupu Eduard

În Republica Moldova, se pregătește o posibilă abolire a regulii care impune autorizarea Băncii Naționale pentru deținerea a peste 1% din acțiunile băncilor. Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a dezvăluit această intenție într-un interviu acordat Reuters. Potrivit declarațiilor sale, regula actuală, introdusă ca măsură temporară pentru creșterea transparenței și îmbunătățirea guvernanței în urma fraudei masive din sistemul bancar al țării în 2014-2015, ar putea fi eliminată în acest an, pe măsură ce țara își propune să extindă piețele de capital.

Anca Dragu a subliniat că regula este considerată o măsură dură și restrictivă, temporară până când Banca Națională va putea implementa alte instrumente pentru asigurarea integrității sistemului bancar. Aceasta a menționat că există motive să se creadă că măsura a avut un impact pozitiv și că perioada sa temporară se apropie de final.

În cadrul eforturilor de reformare a sistemului bancar, BNM colaborează cu experți de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Monetar Internațional pentru dezvoltarea unei legislații care să permită eliminarea acționarilor neprietenoși de pe piață. Abolirea regulei care limitează deținerea acțiunilor la 1% va facilita planurile de a oferi public acțiuni ale celei mai mari bănci din țară, maib, prin intermediul unei oferte publice inițiale la Bursa de Valori București.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău