Ingredientul din ciocolată, la cel mai ridicat cost din ultimii 10 ani. Analist: „Suntem într-o situaţie tensionată”

31 Iul. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Iul. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Costul boabelor de cacao angro a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar producătorii apreciază că preţurile pentru acest ingredient crucial al ciocolatei vor rămâne la un nivel ridicat până la finele lui 2024.

Motivul principal este scăderea producţiei în Vestul Africii, o regiune care este responsabilă pentru două treimi din recolta mondială de boabe de cacao.
Ploile torenţiale şi un dăunător care afectează arborii de cacao au devastat culturile din Vestul Africii, provocând îngrijorări cu privire la aprovizionare, arată Bloomberg.

De asemenea, activitatea de procesare de boabe de cacao (o activitatea crucială pentru producţia de ciocolată) a scăzut şi ea la nivel mondial, ceea ce sugerează că fabricile au probleme în a obţine volume adecvate de materie primă, potrivit lui Fuad Mohammed Abubakar, director la Ghana Cocoa Marketing Company UK.

Această situaţie i-a făcut pe directorii de la o serie de mari producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli AG şi Hershey Co., să lanseze zilele trecute un avertisment că noi majorări de preţuri nu pot fi excluse, deşi consumatorii au deja probleme în a suporta costurile şi aşa mărite pentru produsele lor.
„Este clar că suntem într-o situaţie tensionată. Am putea vedea cum producătorii de ciocolată introduc batoane cu dimensiuni mai mici şi posibil preţuri mai mari”, susţine Paul Joules, analist la banca Rabobank.

Al treilea an consecutiv de criză pentru producătorii de cacao

Recolta de boabe de cacao a Coastei de Fildeş, cel mai mare producător mondial, ar urma să fie în acest an cu până la o cincime mai mică decât cea de anul trecut şi autorităţile din această ţară au suspendat contractele de vânzări care obligă fermierii să livreze boabele la un anumit moment specific în viitor.

În Ghana, al doilea mare producător mondial de cacao, producţia ar urma să scadă sub media multianuală.

Aceasta este posibil să creeze al treilea an consecutiv în care lumea se va confrunta cu un deficit de aprovizionare cu boabe de cacao şi există posibilitatea ca situaţia să se repete şi anul viitor, susţine Paul Joules.

Un fenomen meteo El Nino ameninţă să afecteze şi mai mult producţia, tocmai într-un moment în care fermierii se luptă cu un virus care le afectează arborii de cacao.

Chiar dacă pandemia a dus la o încetinire a cererii globale de ciocolată şi la constituirea de stocuri de boabe cacao, revenirea consumului şi doi ani în care a existat un deficit de aprovizionare au redus semnificativ stocurile.

Pentru unele companii, efectele majorării preţurilor angro ar putea să se resimtă abia acum, graţie activităţilor precedente de protejare care le-au permis să evite majorări consistente de preţuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!