Interviu exclusiv cu Serghei Carapunarlî, despre sechestrarea, înghețarea și confiscarea proprietăților obținute ilegal

Săptămânal, societatea noastră este informată despre bunuri și proprietăți de lux obținute ilegal, pe care statul a reușit să le sechestreze în urma unor investigații în cadrul dosarelor penale. Puțini însă, cunosc despre rolul determinant al Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) în identificarea și conservarea acestora.

Serghei Carapunarlî, directorul ARBI, a prezentat în cadrul unui interviu amplu detalii despre activitatea Agenției și despre modul în care are loc recuperarea bunurilor infracționale.

Potrivit lui Serghei Carapunarlî, până la crearea ARBI, persoanele care obțineau venituri imense din activități ilegale, după ispășirea pedepsei penale puteau folosi aceste bunuri. După 2017, când a fost creată Agenția, lucrurile au luat o altă întorsătură. Astăzi, printre proprietățile sechestrate de ARBI se numără conturi bancare, mașini, aeronave, imobile sau chiar iahturi.

De asemenea, sechestru se aplică și asupra bunurilor culturale: picturi, sculpturi, instrumente muzicale. Astfel, este necesară asigurarea condițiilor speciale pentru a păstra aceste lucruri.

Serghei Carapunarlî a mai dezvăluit că în Republica Moldova există cazuri în care infractorii investesc în criptomonede banii obținuți în mod ilegal.

„Avem cazuri de sechestru a activelor în criptomonede. În acest sens, am înființat și un portmoneu specific, le administrăm. Însă, spre regret, în prezent, Republica Moldova nu deține reglementări în domeniul criptomonedei,” spune șeful ARBI.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proceduri #ARBI #sechestru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.