Tupeu de ministru! După ce i-ar fi pregătit celula lui Stoianoglo, acum Litvinenco refuză să comenteze

Nu vreau să comenteze declarațiile domnului Stoianoglo. Dânsul este investigat pe mai multe capete de acuzare inclusiv pe partea de eliberarea ilegală liderului unei grupări oligarhice și pentru legături suspecte cu liderul acestei grupări, a comentat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco acuzațiile

„Eu consider că are o strategie de apărare și ceea ce a făcut ieri, anterior sau ceea ce va face ulterior ține de acțiuni care vizează strategia de apărare în fața instituțiilor statului”, a punctat Litvinenco.

Ieri într-o conferință de presă, Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo a venit cu acuzații grave la adresa ministrului Justiției.

„Este o bătaie de joc adevărată. Toate dosarele sunt falsificate, probe cu scrisori de la Rizea, care spune tot felul de prostii. Am cerut astăzi procuraturii ca persoanele menționate, Litvinenco și marionetele sale din CSP să fie trase la răspundere penală. Puterea și-a subjugat procuratura, iar pe mine m-au scos pentru că nu le-aș fi permis o astfel de ilegalitate.

„Nu cred că autenticitatea corespondenței lui Litvinenco mai poate fi pusă la îndoială. În unele mesaje, Litvinenco e informat că celula pentru mine deja e pregătită și îi expediază și poze cu aceasta”, a spus Stoianoglo.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco ar fi pregătit reținerea Procurorului suspendat Alexandr Stoianoglo și ar fi coordonat chiar și celula în care ar fi stat Stoianoglo în penitenciarul 13, potrivit scurgerilor pe canalul de Telegram al acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#litvinenco #stoianoglo #celula #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.