Șor rămâne fără businessul mașinăriei de propagandă! Autoritățile spun că vor pune lacătul pe ușă

Televiziunile controlate de persoanele incluse în lisat de sancțiuni urmează să rămână fără licență. Este vorba de posturile tv ale liderului Ilan Șor. Într-o conferință de presă, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a declarat că Guvernul vine cu un proiect de lege, care transpune sancțiunile internaționale în legislația Republicii Moldova. Astfel, Ministerul Justiției a elaborat și va transmisă spre consultare publică așa numitul proiect al legii Magnițki Moldova. Este un proiect de lege complex, care a fost inspirat atât din legislația SUA, cât și din statele care anterior au transpus legislația Magnițki în propria legislație, a mai anunțat ministrul Justiției.

„Să luăm ca exemplu mass-media și televiziunile. Conform proiectului de exemplu Consiliul Audiovizual va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sunt afiliate persoanelor care sunt incluse în lista de sancțiuni. Totodată, proiectul precede că Consiliul Audiovizualului va fi obligat să retragă licența în cazul în care un post de televiziune promovează imaginea persoanei fizice sau juridice incluse în lista de sancțiuni”, a punctat Litvinenco, citat de realitatea.md.

Posturile TV „Primul în Moldova” și „Accent TV”, controlate anterior de socialiști, și-au schimbat directorul general și, se pare, au ajuns sub controlul lui Ilan Șor, Acesta mai are în proprietate TV6 și Orhei TV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#televiziune #Sor #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.