Într-o lună prețurile la apartamente au sărit în aer. Cu cât au crescut

În luna septembrie, prețul mediu al metrului pătrat la apartamentele de pe piața secundară a ajuns la 547 euro cu 21 de euro mai mult comparativ cu luna august, iar de la începutul anului cu aproape 40 de euro. Pentru apartamentele noi, prețul metrului pătrat s-a majorat 19 de euro, la 683 de euro, arată datele Bursei Imobiliare Lara.

Pe piața secundară, apartamentele cu o odaie sunt cele mai scumpe și variază de la 531 de euro la Otovasca până la 707 de euro în sectorul Centru al capitalei. Prețul apartamentelor cu două camere variază de la 486 euro în sectorul Otovasca până la 636 de euro în centrul Chișinăului. Iar prețul locuințelor cu 3 și patru odăi este cel mai mic între 379 de euro și 401 de euro la Otovasca, iar cele mai scumpe în centrul capitalei – 490 – 534 de euro.

La apartamentele noi, prețul mediu s-a majorat de la începutul anului cu aproape 50 de euro, de la 637 de euro. Prețul locuințelor noi ajunge la 950 de euro în centrul Chișinăului și la 450 de euro la Otovasca.

Un calcul elementar arată că dacă la începutul anului pentru un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați cumpărătorii trebuiau să scoată din buzunar 31 850 de euro atunci în luna septembrie același apartament într-un bloc nou a ajuns să coste 34 150 de euro, în medie cu 2 300 de euro mai mult.

Experții imobiliari explică majorarea prețurilor pe fundalul cererii în ascensiune, scumpirii materialelor de construcții, finisaje dar și la mobilier. Or, de cea mai mare cerere se bucură apartamentele în blocurile noi, care sunt și cele mai scumpe. Experții susțin că prețurile la imobile și-au luat trendul ascendent după 12 ani de cădere, iar pe perioadă scurtă prețurile vor mai crește, în condițiile în care acestea rămân cea mai sigură investiție.

#imobil #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.