Musk a cumpărat Lotusul din filmul James Bond 007 cu un milion USD de la un cuplu pe care l-a achiziționat cu 100 USD

Nu este un secret Elon Musk este un tip ”eclectic”, dar și foarte bogat. Acesta a cumpărat mașina Lotus din filmul James Bond 007 cu un 1 milion USD de la un cuplu pe care l-a achiziționat cu 100 USD, scrie bosshunting.co.au

Mașina în cauză a fost una dintre cele opt utilizate în timpul producției filmului James Bond agentul 007, dar singura care a fost operată vreodată în scenele subacvatice. După finalizarea filmărilor, mașina s-a prăfuit timp de 12 ani într-un depozit.

Pentru a echipa inițial Lotusul pentru film, o firmă de inginerie marină l-a transformat într-un submarin funcțional la un cost de peste 100.000 USD (136.780 USD), care este echivalentul a aproape 425.000 USD (581.315 USD) în zilele noastre. În timpul filmărilor, scenele subacvatice au fost realizate de un US Navy SEAL pensionar, purtând echipament complet de scuba cu rezervor de oxigen.

Poreclită „Wet Nellie”, mașina a fost folosită pentru scenele subacvatice, așa că atunci când s-a vândut în 2013 nu avea roți, ci doar „aripioare articulate”. De asemenea, nu putea circula pe uscat, funcționa ca un submarin. Mașina avea, de asemenea, „o bancă de patru elice” în partea din spate a vehiculului, care o lăsa să se miște sub apă în timp ce era alimentată de motoare electrice într-un compartiment etanș la apă.

„Am fost dezamăgit să aflu că de fapt nu se poate transforma. Ceea ce voi face este să îl actualizez cu un propulsor electric Tesla și să încerc să-l transform în realitate”, a declarat Musk

Miliardarul a dezvăluit că mașina a servit ca parte a inspirației pentru designul Tesla Cybertruck. Elon Musk a sugerat chiar că Cybertruck va lua mai multe elemente de la Lotus.

#Lotus #achizitie #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.