Ioniță, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD: Riscuri de zeci de milioane de Euro pentru Moldova

08 Iun. 2021, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 10:24 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 mil. de euro investitorului străin care a preluat Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane USD față de BERD, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În anul 1995 Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 mil. USD. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere, prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar portul Giurgiulești dintr-un proiect de țară s-a transformat în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

În opinia economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat, chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria în 2004 era mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și respectiv toată această datorie ca și-n alte cazuri similare a devenit o datorie a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, dar el nu avea cum să o achite. Iar BERD, evident, dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort. Toți erau în căutare de soluții, care nu au întârziat să apară.

”Soluția care a fost identificată a fost atât de ”genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord . Nici un deputat până în prezent de azi nu au văzut acest acord votat de parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform acestui Acord Guvernul Moldovei s-a obligat să achite timp de 8 ani peste 100 milioane EURO. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane USD. Guvernul la acea vreme sincer credea că plătind 100 milioane EURO și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de Euro.

În perioada 2010-2011 în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar în lor Investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Însă istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

”Conform acordului de investiţii din 2004, Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nici o tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus Guvernul, garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de Euro, pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional la care va fi atras Guvernul Moldovei”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.