Ioniță, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD: Riscuri de zeci de milioane de Euro pentru Moldova

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 mil. de euro investitorului străin care a preluat Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane USD față de BERD, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În anul 1995 Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 mil. USD. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere, prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar portul Giurgiulești dintr-un proiect de țară s-a transformat în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

În opinia economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat, chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria în 2004 era mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și respectiv toată această datorie ca și-n alte cazuri similare a devenit o datorie a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, dar el nu avea cum să o achite. Iar BERD, evident, dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort. Toți erau în căutare de soluții, care nu au întârziat să apară.

”Soluția care a fost identificată a fost atât de ”genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord . Nici un deputat până în prezent de azi nu au văzut acest acord votat de parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform acestui Acord Guvernul Moldovei s-a obligat să achite timp de 8 ani peste 100 milioane EURO. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane USD. Guvernul la acea vreme sincer credea că plătind 100 milioane EURO și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de Euro.

În perioada 2010-2011 în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar în lor Investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Însă istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

”Conform acordului de investiţii din 2004, Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nici o tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus Guvernul, garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de Euro, pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional la care va fi atras Guvernul Moldovei”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.