Ioniță, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD: Riscuri de zeci de milioane de Euro pentru Moldova

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 mil. de euro investitorului străin care a preluat Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane USD față de BERD, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În anul 1995 Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 mil. USD. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere, prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar portul Giurgiulești dintr-un proiect de țară s-a transformat în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

În opinia economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat, chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria în 2004 era mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și respectiv toată această datorie ca și-n alte cazuri similare a devenit o datorie a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, dar el nu avea cum să o achite. Iar BERD, evident, dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort. Toți erau în căutare de soluții, care nu au întârziat să apară.

”Soluția care a fost identificată a fost atât de ”genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord . Nici un deputat până în prezent de azi nu au văzut acest acord votat de parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform acestui Acord Guvernul Moldovei s-a obligat să achite timp de 8 ani peste 100 milioane EURO. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane USD. Guvernul la acea vreme sincer credea că plătind 100 milioane EURO și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de Euro.

În perioada 2010-2011 în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar în lor Investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Însă istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

”Conform acordului de investiţii din 2004, Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nici o tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus Guvernul, garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de Euro, pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional la care va fi atras Guvernul Moldovei”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.