Ioniță, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD: Riscuri de zeci de milioane de Euro pentru Moldova

08 Iun. 2021, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2021, 10:24 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova a acordat facilități fiscale în sumă de 100 mil. de euro investitorului străin care a preluat Portul Giurgiulești în schimbul stingerii datoriei de 17,7 milioane USD față de BERD, susține economistul Veaceslav Ioniță.

În anul 1995 Republica Moldova a început construcția Portului Giurgiulești, iar BERD s-a oferit sa împrumute Guvernul cu 25,5 mil. USD. Condiția era ca Executivul să garanteze un anumit volum de achiziții de produse petroliere, prin intermediul întreprinderii sale de stat.

Guvernul nu avea cum să-și îndeplinească obligația contractuală, ca urmare a privatizării întreprinderii de stat din domeniul petrolier, iar portul Giurgiulești dintr-un proiect de țară s-a transformat în cea mai mare durere de cap a Guvernului.

În opinia economistului Veaceslav Ioniță, portul s-a dovedit a fi un proiect imposibil de realizat, chiar dacă Guvernul achitase deja o anumită parte din credit, totuşi datoria în 2004 era mult mai mare decât creditul iniţial. Portul nu avea nici cea mai mică capacitate de plată și respectiv toată această datorie ca și-n alte cazuri similare a devenit o datorie a bugetului de stat.

În cazul Portului Giurgiulești, datoria deja era garantată de Guvern, dar el nu avea cum să o achite. Iar BERD, evident, dorea să vadă un plan cum își recuperează banii dintr-un proiect mort. Toți erau în căutare de soluții, care nu au întârziat să apară.

”Soluția care a fost identificată a fost atât de ”genială”, încât până în prezent este secret de stat. Acordul de investiții din 2004, în urma căruia BERD și-a primit banii înapoi, iar Republica Moldova rămas fără Port, este cel mai protejat secret de stat. Legea votată de Parlament doar stipulează că se aprobă acest Acord . Nici un deputat până în prezent de azi nu au văzut acest acord votat de parlament”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Conform acestui Acord Guvernul Moldovei s-a obligat să achite timp de 8 ani peste 100 milioane EURO. Această sumă urma să fie achitată pentru un credit inițial de 17,7 milioane USD. Guvernul la acea vreme sincer credea că plătind 100 milioane EURO și-a rezolvat problema pentru totdeauna, dar nu a fost să fie. Cel mai probabil urmează să mai achităm alte zeci de milioane de Euro.

În perioada 2010-2011 în jurul Portului Giurgiulești încep mai multe tranzacții, care au devenit subiect de anchetă și dosare penale în Republica Moldova, iar în lor Investitorul cu care Guvernul Moldovei a semnat acordul de investiții în 2004 este deposedat de port. Însă istoria nu se termină aici, aparent tranzacţia din 2011 era doar una intermediară, care s-a finalizat doar în 2021, când BERD declară că preia operatorul Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

”Conform acordului de investiţii din 2004, Guvernul Moldovei şi-a asumat angajamentul de a proteja investitorul privat, nici o tranzacţie cu acţiunile portului nu poate fi efectuată fără acordul său. În plus Guvernul, garantează tuturor investitorilor protecţia legală şi executarea legii. Ori ceea ce se întâmplă în jurul Portului Giurgiuleşti ridică riscuri de zeci de milioane de Euro, pentru cetăţenii Republicii Moldova, care riscă să achite aceste sume în cazul unui litigiu internaţional la care va fi atras Guvernul Moldovei”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

25 Ian. 2026, 14:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Ian. 2026, 14:07 // Actual //  Ursu Victor

Compania Meta Platforms este acuzată că poate vizualiza corespondența utilizatorilor din WhatsApp, în pofida promisiunilor privind criptarea „end-to-end”. Afirmațiile se regăsesc într-un proces intentat în Statele Unite de un grup internațional de reclamanți, care susțin că Meta ar fi indus în eroare utilizatorii cu privire la confidențialitatea și securitatea serviciului, relatează Bloomberg.

Potrivit acțiunii depuse la United States District Court for the Northern District of California, Meta și WhatsApp ar „stoca, analiza și avea acces la aproape întreaga corespondență pretins «privată» a utilizatorilor”. Reclamanții, din Australia, Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud, susțin că Meta păstrează conținutul mesajelor, iar angajații ar putea avea acces la acestea. În plângere sunt menționați „avertizori de integritate”, fără a fi precizată identitatea lor.

Compania a promovat criptarea „end-to-end” ca element central al WhatsApp, susținând că mesajele pot fi citite doar de expeditor și destinatar, nu și de companie. Reclamanții afirmă însă că aceste declarații ar fi false și că Meta și conducerea sa ar fi comis înșelăciune față de miliarde de utilizatori la nivel global.

Meta respinge acuzațiile. Un reprezentant al companiei a catalogat procesul drept „nefondat” și a anunțat că Meta va solicita sancțiuni împotriva avocaților reclamanților. „Orice afirmație potrivit căreia mesajele WhatsApp nu sunt criptate este categoric falsă și absurdă”, a declarat Andy Stone. „WhatsApp folosește criptare end-to-end pe baza protocolului Signal de zece ani. Acest proces este o invenție frivolă.”

Cazul adaugă presiune juridică asupra Meta, într-un context de scrutin sporit privind protecția datelor și promisiunile de confidențialitate ale marilor platforme tehnologice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!