Israelul a lansat noi lovituri aeriene împotriva Hamas în Gaza. Victime nu sunt

În noaptea de marție spre miercuri, Israelul a anunțat că a lansat raiduri aeriene împotriva unor ținte Hamas din Fâșia Gaza, după ce de aici au fost trimise către teritoriul israelian baloane incendiare. În Gaza City au fost auzite explozii în primele ore ale zilei de miercuri.

Armata israeliană a anunțat într-un comunicat că avioanele sale au lovit fiefuri militare ale Hamas în Khan Yunis și Gaza City.

Atacul vine la mai puțin de o lună de la armistițiul încheiat la 21 mai între Israel și Hamas. Luna trecută, Hamas și Israel au avut 11 zile de confruntări armate, în urma cărora 256 de oameni au murit în Gaza, iar 13 au fost uciși în Israel, scrie Digi24.

Armata israeliană precizează că este pregătită pentru „toate scenariile, inclusiv pentru reluarea ostilităților. în condițiile continuării acțiunilor teroriste din Fâșia Gaza”. Serviciul de pompieri a anunțat că baloanele lansate din Gaza au cauzat cel puțin 20 de incendii de vegetație în zone din sudul Israelului.

Potrivit presei afiliate Hamas loviturile aeriene ale Israelului nu s-au soldat cu victime.

Anterior, Hamas amenințase că va reacționa la un marș naționalist israelian care s-a desfășurat marți în Ierusalimul de Est. Marșul fusese autorizat de guvernul fostului premier Benjamin Netanyahu cu câteva zile înainte de a pleca din funcție.

Înainte de acest marș, presa locală relata că armata israeliană a fost plasată în stare de alertă sporită și că au fost desfășurate bateriile scutului antiaerian Iron Dome pentru a contracara eventuale tiruri cu rachetă palestiniene.

#atacuri #Hamas #Israel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.