Istoria femeii din Grigoriopol care a înființat o gospodărie țărănească. A ajuns să prelucreze peste 66 de ha

Marina Cerkasenco și-a început afacerea în domeniul agriculturii acum 10 ani. Pentru început ea a creat o gospodărie țărănească și arenda doar câteva terenuri, iar acum cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu pe o suprafață de peste 66 de hectare.

Proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) a ajutat-o pe Marina Cercasenko să-și procure un tractor modern, care a fost numit „asistentul de fier”. Antreprenoarea spune că tractorul o va ajuta să se extindă mai mult și va contribui la crearea a trei noi locuri de muncă.

„Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

Cu toate că în acest an roada fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina rămâne optimistă și sigură că va obține rezultate mai bune. De asemenea, ea este încrezută în susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade.

„Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a menționat Marina Cerkasenko.

În continuare, antrprenoarea își propune să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Pentru aceasta, Marina Cerkasenco frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare.

#Agricultură #Afaceri #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.