Istoria femeii din Grigoriopol care a înființat o gospodărie țărănească. A ajuns să prelucreze peste 66 de ha

Marina Cerkasenco și-a început afacerea în domeniul agriculturii acum 10 ani. Pentru început ea a creat o gospodărie țărănească și arenda doar câteva terenuri, iar acum cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu pe o suprafață de peste 66 de hectare.

Proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) a ajutat-o pe Marina Cercasenko să-și procure un tractor modern, care a fost numit „asistentul de fier”. Antreprenoarea spune că tractorul o va ajuta să se extindă mai mult și va contribui la crearea a trei noi locuri de muncă.

„Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

Cu toate că în acest an roada fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina rămâne optimistă și sigură că va obține rezultate mai bune. De asemenea, ea este încrezută în susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade.

„Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a menționat Marina Cerkasenko.

În continuare, antrprenoarea își propune să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Pentru aceasta, Marina Cerkasenco frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare.

#Agricultură #Afaceri #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.