Istoria femeii din Grigoriopol care a înființat o gospodărie țărănească. A ajuns să prelucreze peste 66 de ha

Marina Cerkasenco și-a început afacerea în domeniul agriculturii acum 10 ani. Pentru început ea a creat o gospodărie țărănească și arenda doar câteva terenuri, iar acum cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu pe o suprafață de peste 66 de hectare.

Proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) a ajutat-o pe Marina Cercasenko să-și procure un tractor modern, care a fost numit „asistentul de fier”. Antreprenoarea spune că tractorul o va ajuta să se extindă mai mult și va contribui la crearea a trei noi locuri de muncă.

„Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

Cu toate că în acest an roada fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina rămâne optimistă și sigură că va obține rezultate mai bune. De asemenea, ea este încrezută în susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade.

„Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a menționat Marina Cerkasenko.

În continuare, antrprenoarea își propune să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Pentru aceasta, Marina Cerkasenco frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare.

#Agricultură #Afaceri #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.