Istoria femeii din Grigoriopol care a înființat o gospodărie țărănească. A ajuns să prelucreze peste 66 de ha

Marina Cerkasenco și-a început afacerea în domeniul agriculturii acum 10 ani. Pentru început ea a creat o gospodărie țărănească și arenda doar câteva terenuri, iar acum cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu pe o suprafață de peste 66 de hectare.

Proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) a ajutat-o pe Marina Cercasenko să-și procure un tractor modern, care a fost numit „asistentul de fier”. Antreprenoarea spune că tractorul o va ajuta să se extindă mai mult și va contribui la crearea a trei noi locuri de muncă.

„Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

Cu toate că în acest an roada fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina rămâne optimistă și sigură că va obține rezultate mai bune. De asemenea, ea este încrezută în susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade.

„Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a menționat Marina Cerkasenko.

În continuare, antrprenoarea își propune să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Pentru aceasta, Marina Cerkasenco frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare.

#Agricultură #Afaceri #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.