IuteCredit ar urma să preia o bancă din Moldova

Compania de microcreditare IuteCredit va prelua Energabnk, una dintre băncile cele mai mici de pe piața moldovenească. IuteCredit a primit undă verde de la Consiliul Concurenței.

Drept urmare a achiziției, structura proprietății și de control a BC ”Energbank” SA se va modifica prin preluarea controlului de către ”Iutecredit Europe” AS, care va avea calitatea de asociat majoritar al BC ”Energbank” SA și va deține 59,39% din acțiunile acesteia”, se spune în decizia Consiliului Concurenței.

Din informația prezentată în formularul complet de notificare, tranzacția propusă reprezintă o investiție strategică pentru a susține modernizarea sectorului bancar în Republica Moldova. Intenția curentă a părților este de a îmbunătăți transparența proprietății și guvernanța corporativă în BC ”Energbank” SA și de a menține BC ”Energbank” SA, ca o instituție profitabilă în Republica Moldova.

După preluarea controlului asupra BC ”Energbank” SA, achizitorul va fi prezent în Republica Moldova prin entități separate și independente, activând atât pe piața oferiri serviciilor bancare (BC ”Energbank” SA), cât și oferirii serviciilor de creditare nebancară (OCN ”Iute Credit” SRL).

IuteCredit este pe locul trei în topul companiilor de microcreditare după volumul activelor de 748,6 mil. de lei. al creditelor acordate de 764 mil.de lei și un profit de 36 mil. de lei.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni septembrie, 40 mil. de lei. Banca are active de 2 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliarde de lei, iar depozite atrase – 2 miliarde de lei.

La 11 ianuarie 2019, BNM a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM. În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

”De asemenea, ținând cont de mărimea pachetului de acțiuni de peste 50%, în conformitate cu Legea privind redresarea și rezoluția băncilor, BNM a dispus în privința acestei bănci aplicarea măsurilor de intervenție timpurie. O parte din echipa executivului și cea a consiliului băncii, care va rămâne în funcție, au fost completate de administratori temporari desemnați de BNM. Măsura a fost luată pentru asigurarea unei conduceri sănătoase și prudente a activității băncii în perioada de soluționare a deficiențelor identificate în structura de proprietate a acesteia”, se spunea în decizia Băncii Naționale a Moldovei.

#Energabnk #IuteCredit #preluare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.