Ivanov îl contrazice pe ministrul Finanțelor: Rambursarea accizei nu e de 140 de milioane de lei, ci aproximativ 107

Președintele Comisiei parlamentare pentru Agricultură, Serghei Ivanov, afirmă că cifrele privind sprijinul acordat agricultorilor prin rambursarea accizelor și restituirea TVA sunt interpretate greșit și că o parte din fonduri reprezintă, de fapt, bani care ar fi trebuit deja returnați agenților economici. Ieri, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță declara că suma accizei la motorină care urmează să fie rambursată fermierilor este de 140 milioane de lei.

Potrivit deputatului, în cadrul audierilor organizate în Comisia pentru Agricultură, reprezentanții Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova au anunțat că suma identificată pentru compensarea accizelor se situează între 100 și 110 milioane de lei.

„Din start, suma accizelor este o cifră eronată. Ieri, în cadrul audierilor din Comisia pentru Agricultură, Ministerul Finanțelor a spus că a fost identificată o sumă între 100 și 110 milioane de lei. Astăzi am aflat, din alte surse, că este vorba de aproximativ 107 milioane de lei la capitolul accize”, a declarat Serghei Ivanov.

Deputatul susține că, în ceea ce privește TVA-ul, situația este prezentată incorect în spațiul public. Potrivit lui, restituirea acestei taxe nu reprezintă un sprijin suplimentar din partea statului, ci bani care aparțin agricultorilor și care ar fi trebuit deja returnați.

„Acel TVA nu reprezintă un ajutor din partea statului, ci este TVA-ul care de mult trebuia să fie returnat agricultorilor. Practic, este TVA-ul agricultorilor”, a afirmat Ivanov.

Parlamentarul a mai subliniat că majorarea prețurilor la carburanți duce automat la creșterea încasărilor din TVA, deoarece taxa este calculată procentual din prețul final.

În acest context, Comisia pentru Agricultură ar fi propus ca diferența dintre TVA-ul supraîncasat și cel prevăzut inițial în bugetul de stat să fie redirecționată către agenții economici.

„Nu trebuie să uităm că există transportatori, logistică și alte sectoare care depind foarte mult de motorină, iar acest cost se regăsește direct în cheltuielile lor”, a precizat Ivanov.

Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor a interpretat situația diferit și a propus prelungirea programului de restituire a TVA, măsură care, în opinia deputatului, nu aduce beneficii suplimentare mediului de afaceri.

Referindu-se la rambursarea accizelor, Ivanov a menționat că suma de 107 milioane de lei ar reprezenta aproximativ 30% din acciza aplicată motorinei, în condițiile în care în unele state europene astfel de taxe nu sunt percepute pentru sectorul agricol.

„Da, aparent este o măsură binevenită. Dar, din păcate, agenții economici din Republica Moldova trebuie să se mulțumească cu fiecare mic sprijin care vine, deși eu cred că se pot face mult mai multe”, a concluzionat președintele Comisiei Agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #TVA #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.