Bomba din noul acord cu FMI! Chicu: Moldova nu mai are spațiu fiscal pentru împrumuturi

Deputatul Ion Chicu afirmă că intenția Republica Moldova de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional fără componentă de finanțare poate avea efecte pozitive pentru economia țării, însă reflectă și lipsa spațiului fiscal pentru contractarea unor noi împrumuturi.

Potrivit parlamentarului, prezența FMI în procesele economice ale Moldovei a avut de-a lungul timpului un rol important în menținerea disciplinei bugetare și în limitarea deciziilor populiste ale unor guverne.

„Eu privesc pozitiv acest lucru. Tot timpul am spus că noi trebuie să avem un acord cu FMI, cu componentă financiară sau fără componentă financiară. De multe ori, prezența FMI a mai temperat elanul unor politicieni care au încercat, prin populism, să cheltuie bani publici și să ignore deficitul bugetar, cam cum se întâmplă acum”, a declarat Ion Chicu.

Totodată, fostul premier susține că lipsa componentei financiare în viitorul acord nu este determinată de o situație favorabilă a finanțelor publice, ci de limitele existente privind îndatorarea statului.

„Această renunțare, să spunem benevolă, la componenta financiară este cauzată de lipsa spațiului fiscal. Nu mai putem împrumuta mai mult decât este prevăzut în acordul de finanțare existent cu FMI, de aproximativ 1,39 miliarde de dolari”, a explicat deputatul.

Potrivit acestuia, până în 2027, Republica Moldova nu ar putea contracta împrumuturi suplimentare peste limitele stabilite, deoarece deficitul bugetar ar depăși nivelurile permise.

Chicu a menționat că, în aceste condiții, un acord fără finanțare ar putea oferi în continuare suport tehnic și consultativ din partea FMI și ar include o serie de condiționalități privind reformele economice și fiscale.

„Acest acord fără bani este important și pentru că presupune anumite condiționalități, care sunt convins că vor fi benefice pentru țară, dacă vor fi respectate”, a mai declarat Ion Chicu.

Republica Moldova a solicitat Fondului Monetar Internațional (FMI) lansarea unei noi programe de cooperare, însă fără componentă financiară. Despre acest lucru a anunțat miercuri șefa reprezentanței permanente a FMI la Chișinău, Svetlana Cerović.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.