Jeff Bezos şi-a comandat un mega-iaht, cu heliport. Capriciul celui mai bogat om din lume

12 Mai 2021, 06:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Mai 2021, 06:04 // Au Bani //  MD Bani

Jeff Bezos ar putea naviga în curând în largul mării în propriul său mega-iaht.

CEO-ul Amazon a comandat un iaht personalizat de 127 de metri de la constructorul naval olandez Oceanco, potrivit unui extras din viitoarea carte a lui Brad Stone, „Amazon Unbound”, care a fost publicată miercuri în Bloomberg Businessweek.

Nava cu trei catarguri este de așteptat să fie „unul dintre cele mai bune iahturi cu navigație existente”, dar alte detalii despre iaht sunt necunoscute, chiar și printre cele din lumea exclusivă a bărcilor de lux, relatează Stone.

În plus față de mega-iahtul, Bezos ar fi comandat un al doilea „iaht de sprijin” mai mic, care va include propriul heliport. Iubita lui Bezos, Lauren Sanchez, este pilot de elicopter și Stone raportează că Bezos a luat și lecții de zbor.

Iahturile masive sunt adesea un accesoriu pentru mega-bogați,  dra Bezos, care este cea mai bogată persoană din lume, cu o avere în valoare de 193 miliarde de dolari, nu a avut până acum o barcă proprie. O fotografie virală în 2019 susținea că Bezos era proprietarul unui iaht de 400 de milioane de dolari cunoscut sub numele de Vulpea zburătoare. Amazon a negat că nava îi aparține lui Bezos.

Indiferent, Bezos pare să aibă o dragoste pentru călătoria cu iahtul. De-a lungul verii lui 2019, el și Sanchez au fost zăriți la bordul unui iaht aparținând magnatului de divertisment David Geffen, și apoi a unui iaht deținut de designerul de modă Diane von Furstenberg. La începutul acestui an, cuplul a fost văzut la un alt iaht în Cabo San Lucas, Mexic.

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.