Ce sume ar plăti Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates și Mark Zuckerberg pentru averile lor. Taxa bogaților din SUA

În SUA, Senatoarea Elizabeth Warren din Massachusetts a introdus o lege care ar impune o taxă anuală de 2% asupra persoanelor cu o avere netă situată între 50 de milioane și un miliard de dolari, aceasta crescând la 3% pentru averile de peste un miliard de dolari. Astfel, miliardarii din SUA ar fi plătit în total 114 de miliarde către trezoreria americană în 2020 sub planul de taxare al „ultra-bogaților”, scrie Business Insider.

Potrivit senatoarei, circa 100.000 de familii americane vor plăti această taxă, iar miliardarii țării vor plăti aproximativ jumătate din suma ce ar urma să fie colectată la bugetul SUA.

La moment, în SUA, există peste 650 de miliardari a căror avere totală este de 4,2 trilioane de dolari, conform organizațiilor Americans for Tax Fairness și Institute (ATF) for Policy Studies Project on Inequality (IPS), aceștia bazându-și estimarea pe datele Forbes.

Astfel, cei mai bogați 15 americani care au o avere netă totală de 2,1 trilioane de dolari ar suporta în jur de o treime din totalul sarcinii fiscale ce ar fi impusă de noua lege.

Cei mai bogați sunt: Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates și Mark Zuckerberg. Potrivit Business Insider, dacă taxa ar fi fost introdusă anul trecut, ei ar fi achitat următoarele sume:

Jeff Bezos: 5,7 miliarde

CEO-ul demisionar al Amazon ar fi plătit 5,7 miliarde de dolari, potrivit calculelor ATF și IPS, având o avere estimată la 191,2 miliarde de dolari la sfârșitul lui 2020. Legiuitorii din statul Washington au propus la rândul lor o taxă locală asupra averii miliardarilor.

Elon Musk: 4,6 miliarde

Musk, fondatorul Tesla, SpaceX și Neuralink, ar fi plătit 4,6 miliarde de dolari anul trecut sub planul lui Warren. A prezentat o avere de 153,5 miliarde de dolari la finele anului trecut după ce averea sa a crescut de mai mult de 6 ori în 10 luni.

Bill Gates: 3,6 miliarde

Bill Gates, care a avut o avere de 120 de miliarde de dolari în luna decembrie, ar fi plătit o taxă de 3,6 miliarde de dolari pentru anul trecut.

Mark Zuckerberg: 3 miliarde

Cu o avere de 99,9 miliarde de dolari la sfârșitul lui 2020, fondatorul și CEO-ul Facebook ar fi avut de plată în jur de 3 miliarde de dolari, potrivit ATF și IPS.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.