Jumătate din taxele noastre se duc la pensionari! Caramitru: „Sistemul crapă, nu mai ține mult”

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#caramitru #sistem #economie #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.