Jumătate din taxele noastre se duc la pensionari! Caramitru: „Sistemul crapă, nu mai ține mult”

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#caramitru #sistem #economie #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.