SWIFT out și petrolul sub prețul pieței. Rusia, strânsă cu ușa de UE

18 Iul. 2025, 11:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Iul. 2025, 11:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Uniunea Europeană se pregătește să adopte al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, potrivit Bloomberg. Printre cele mai dure măsuri propuse se numără deconectarea a circa 20 de bănci rusești suplimentare de la sistemul internațional SWIFT, precum și un embargo complet asupra tranzacțiilor financiare cu aceste instituții.

Pachetul include și interdicții asupra gazoductelor Nord Stream, pentru a preveni reactivarea acestora în viitor, precum și sancțiuni asupra petrolului rusesc rafinat în țări terțe. Plafonul de preț pentru petrolul rusesc va deveni unul dinamic: va fi setat cu 15 dolari sub prețul pieței, înlocuind actualul prag fix de 60 de dolari pe baril.

Totodată, UE vizează flota „fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a evita sancțiunile. Peste 400 de nave vor fi vizate după adăugarea a câtorva zeci de noi unități, iar mai multe companii și comercianți implicați în acest circuit vor intra sub regim restrictiv.

Sancțiunile vor extinde și lista produselor interzise la export, în special cele utilizate în industria militară rusă. În plus, vor fi impuse măsuri punitive unor entități din China și alte state considerate a sprijini eforturile Moscovei de a eluda restricțiile internaționale.

Al 18-lea pachet marchează o nouă escaladare a presiunii economice europene asupra Rusiei, într-un moment în care Bruxelles-ul urmărește cu prioritate închiderea breșelor din actualul regim de sancțiuni. Decizia finală urmează să fie aprobată în curând de statele membre ale Uniunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.