Kazahii cu o rețea de benzinării din Moldova spun că nu înregistrează dificultăţi în aprovizionarea cu petrol

Compania spune că nu există elemente care ar putea determina o reducere, în perioada următoare, a volumelor şi a livrărilor de produse petroliere la nivel naţional, dar şi în regiune.

Cu sprijinul KMG Trading, divizia de comerţ cu ţiţei şi produse petroliere, două tancuri petroliere urmează să ajungă în portul Midia, să suplimenteze rezervele actuale de ţiţei ale rafinăriei Petromidia. În acelaşi timp, entitatea specializată KMG Trading are experienţa şi capacitatea necesară pentru identificarea şi asigurarea aprovizionării cu ţiţei a rafinăriei Petromidia, de pe piaţa de profil, în orice context, susţine compania.

Rafinăria Petromidia procesează, în special, ţiţei origine Kazahstan (Ural, CPC), cu încărcare în terminalele onshore şi offshore din portul Novorossiysk. Ponderea ţiţeiului de tip CPC (care se încarcă prin terminalele offshore – afectate de incidentul recent) în reţetele de obţinere a produselor petroliere din Petromidia este una scăzută, comparativ cu alte tipuri de ţiţei utilizate în mod curent.

Conform procedurilor interne, rafinăria dispune de stocuri operaţionale de ţiţei, la care se adaugă şi stocurile de urgenţă, constituite conform obligaţiilor legale. Stocurile permit şi asigură funcţionarea rafinăriei pentru o perioadă de timp, în funcţie de gradul de utilizare, dar şi de eventualele condiţii meteorologice nefavorabile sau probleme tehnice pe fluxul de aprovizionare.

În prezent, activităţile de producţie din rafinăria Petromidia Năvodari sunt sistate, pentru efectuarea reviziei tehnologice programate, termenul de finalizare a lucrărilor fiind estimat în data de 3 aprilie. În această perioadă, compania îşi onorează obligaţiile contractuale încheiate anterior şi continuă livrările de produse petroliere, din stocurile proprii sau cu sprijinul diviziei de trading a Grupului KMG International.

Principalii acţionari ai Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti, sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

#Rompterol #kazahi #aprovizionare #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.