Efectul războiului Moscovei din Ucraina. Costul vieții în Rusia crește cu peste 14%

După declanșarea invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu sancțiuni fără precedent impuse de Occident asupra sistemului financiar, băgând în corzi economia țării. Drept urmare, prețurile produselor de bază au explodat, iar inflația a atins cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, scrie BBC.

Traiul de zi cu zi s-a scumpit în Rusia, în urma invadării Ucrainei, conform noilor date. Cifrele oficiale arată că prețul unor produse de uz casnic, cum ar fi zahărul, a crescut și cu 14% în ultima săptămână, iar acest lucru îl resimt cetățenii cu venituri medii și mici. Inflația a continuat să crească în Rusia și rubla a scăzut de când a fost lansat războiul din Ucraina, valoarea rublei scăzând cu 22% în acest an.

Ministerul rus al Economiei a declarat că inflația anuală a crescut cu 14,5% în săptămâna încheiată pe 18 martie, cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, în timp ce Serviciul Federal de Statistică a declarat că prețul zahărului a crescut cu până la 37,1% în anumite regiuni ale țării, cu o medie de 14%, notează BBC.

Prețurile la ceapă au înregistrat a doua cea mai mare creștere pe parcursul săptămânii, cu 13,7% la nivel național și cu 40,4% în unele zone, în timp ce prețurile pentru scutecele de unică folosință au crescut cu 4,4%. Și prețurile la hârtia igienică au crescut cu 3%, iar ceaiul negru s-a scumpit cu 4%.

Marea Britanie, împreună cu SUA și Uniunea Europeană, au eliminat mai multe bănci rusești de pe piețele financiare din Occident. De asemenea, au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei, cu fondurile de investiții deținute de stat și cu Ministerul de Finanțe.

În acest context, Banca Centrală a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în martie, în încercarea de a împiedica devalorizarea rublei, în timp ce un număr mare de întreprinderi occidentale s-au retras din Rusia din cauza războiului din Ucraina.

Clipuri de pe rețelele de socializare arată cetățeni ruși care se înghesuie să cumpere zahăr și hrișcă de la supermarketurile din Moscova.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia nu mai acceptă plăți în euro și dolari pentru gazele livrate în Europa, ci doar în ruble, mișcarea care vizează susținerea rublei. UE se bazează pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaz, iar multe contracte existente sunt convenite în euro și nu este clar dacă Moscova le poate schimba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#costul vieții #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză