Efectul războiului Moscovei din Ucraina. Costul vieții în Rusia crește cu peste 14%

După declanșarea invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu sancțiuni fără precedent impuse de Occident asupra sistemului financiar, băgând în corzi economia țării. Drept urmare, prețurile produselor de bază au explodat, iar inflația a atins cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, scrie BBC.

Traiul de zi cu zi s-a scumpit în Rusia, în urma invadării Ucrainei, conform noilor date. Cifrele oficiale arată că prețul unor produse de uz casnic, cum ar fi zahărul, a crescut și cu 14% în ultima săptămână, iar acest lucru îl resimt cetățenii cu venituri medii și mici. Inflația a continuat să crească în Rusia și rubla a scăzut de când a fost lansat războiul din Ucraina, valoarea rublei scăzând cu 22% în acest an.

Ministerul rus al Economiei a declarat că inflația anuală a crescut cu 14,5% în săptămâna încheiată pe 18 martie, cel mai ridicat nivel înregistrat de la sfârșitul anului 2015, în timp ce Serviciul Federal de Statistică a declarat că prețul zahărului a crescut cu până la 37,1% în anumite regiuni ale țării, cu o medie de 14%, notează BBC.

Prețurile la ceapă au înregistrat a doua cea mai mare creștere pe parcursul săptămânii, cu 13,7% la nivel național și cu 40,4% în unele zone, în timp ce prețurile pentru scutecele de unică folosință au crescut cu 4,4%. Și prețurile la hârtia igienică au crescut cu 3%, iar ceaiul negru s-a scumpit cu 4%.

Marea Britanie, împreună cu SUA și Uniunea Europeană, au eliminat mai multe bănci rusești de pe piețele financiare din Occident. De asemenea, au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală a Rusiei, cu fondurile de investiții deținute de stat și cu Ministerul de Finanțe.

În acest context, Banca Centrală a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în martie, în încercarea de a împiedica devalorizarea rublei, în timp ce un număr mare de întreprinderi occidentale s-au retras din Rusia din cauza războiului din Ucraina.

Clipuri de pe rețelele de socializare arată cetățeni ruși care se înghesuie să cumpere zahăr și hrișcă de la supermarketurile din Moscova.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia nu mai acceptă plăți în euro și dolari pentru gazele livrate în Europa, ci doar în ruble, mișcarea care vizează susținerea rublei. UE se bazează pe Rusia pentru 40% din necesarul său de gaz, iar multe contracte existente sunt convenite în euro și nu este clar dacă Moscova le poate schimba.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#costul vieții #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.