”Kremlin Leaks”. Scurgere masivă de documente ale administrației Putin. Suma uriașă investită de ruși în propagandă

O nouă revelație zguduie scena politică internațională, pe măsură ce documente secrete de la Kremlin, cunoscute sub numele de „Kremlin Leaks”, au fost divulgate către site-ul eston Delfi. Aceste documente dezvăluie alocarea de către administrația lui Vladimir Putin a unui buget impresionant de un miliard de euro în scopul unui control ideologic al populației ruse și din teritoriile ucrainene anexate, în contextul realegerii lui Putin la 17 martie.

Conform informațiilor dezvăluite de „Kremlin Leaks”, bugetul alocat pentru alegerile prezidențiale, războiul informațional și supravegherea și integrarea „noilor regiuni rusești” însumează peste 1,1 miliarde de euro. Aceste documente oferă o privire detaliată asupra strategiilor elaborate de Kremlin pentru a influența fiecare cetățean rus și locuitorii teritoriilor anexate din Ucraina.

Un aspect semnificativ al acestor dezvăluiri este alocarea unei părți importante din buget, respectiv 631 de milioane de euro, pentru ceea ce administrația Putin numește „războiul informației”. Aceste fonduri sunt destinate în principal propagandei și cenzurii, cu obiectivul declarat de a controla fluxul de informații și de a manipula opinia publică.

Documentele dezvăluie că Vladimir Soloviev, cunoscut pentru diatribele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023 și este promis că va primi dublu în 2024. De asemenea, investiții semnificative sunt direcționate către cinematografie, seriale și emisiuni TV pentru a susține propaganda de stat înaintea alegerilor prezidențiale.

Un alt aspect dezvăluit de „Kremlin Leaks” este efortul susținut al administrației Putin de a influența angajații organizațiilor din subordinea Ministerului Educației și Științelor, inclusiv profesorii și elevii, pentru a le crește nivelul de „alfabetizare sociopolitică” și pentru a asigura loialitatea față de regimul lui Putin.

Aceste dezvăluiri, care arată o strategie complexă și bine finanțată a Kremlinului pentru manipularea și controlul informațiilor și a populației, au stârnit îngrijorări la nivel internațional și ridică întrebări despre manipularea procesului democratic și respectarea drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mosocva #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.