”Kremlin Leaks”. Scurgere masivă de documente ale administrației Putin. Suma uriașă investită de ruși în propagandă

O nouă revelație zguduie scena politică internațională, pe măsură ce documente secrete de la Kremlin, cunoscute sub numele de „Kremlin Leaks”, au fost divulgate către site-ul eston Delfi. Aceste documente dezvăluie alocarea de către administrația lui Vladimir Putin a unui buget impresionant de un miliard de euro în scopul unui control ideologic al populației ruse și din teritoriile ucrainene anexate, în contextul realegerii lui Putin la 17 martie.

Conform informațiilor dezvăluite de „Kremlin Leaks”, bugetul alocat pentru alegerile prezidențiale, războiul informațional și supravegherea și integrarea „noilor regiuni rusești” însumează peste 1,1 miliarde de euro. Aceste documente oferă o privire detaliată asupra strategiilor elaborate de Kremlin pentru a influența fiecare cetățean rus și locuitorii teritoriilor anexate din Ucraina.

Un aspect semnificativ al acestor dezvăluiri este alocarea unei părți importante din buget, respectiv 631 de milioane de euro, pentru ceea ce administrația Putin numește „războiul informației”. Aceste fonduri sunt destinate în principal propagandei și cenzurii, cu obiectivul declarat de a controla fluxul de informații și de a manipula opinia publică.

Documentele dezvăluie că Vladimir Soloviev, cunoscut pentru diatribele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023 și este promis că va primi dublu în 2024. De asemenea, investiții semnificative sunt direcționate către cinematografie, seriale și emisiuni TV pentru a susține propaganda de stat înaintea alegerilor prezidențiale.

Un alt aspect dezvăluit de „Kremlin Leaks” este efortul susținut al administrației Putin de a influența angajații organizațiilor din subordinea Ministerului Educației și Științelor, inclusiv profesorii și elevii, pentru a le crește nivelul de „alfabetizare sociopolitică” și pentru a asigura loialitatea față de regimul lui Putin.

Aceste dezvăluiri, care arată o strategie complexă și bine finanțată a Kremlinului pentru manipularea și controlul informațiilor și a populației, au stârnit îngrijorări la nivel internațional și ridică întrebări despre manipularea procesului democratic și respectarea drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mosocva #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.