”Kremlin Leaks”. Scurgere masivă de documente ale administrației Putin. Suma uriașă investită de ruși în propagandă

O nouă revelație zguduie scena politică internațională, pe măsură ce documente secrete de la Kremlin, cunoscute sub numele de „Kremlin Leaks”, au fost divulgate către site-ul eston Delfi. Aceste documente dezvăluie alocarea de către administrația lui Vladimir Putin a unui buget impresionant de un miliard de euro în scopul unui control ideologic al populației ruse și din teritoriile ucrainene anexate, în contextul realegerii lui Putin la 17 martie.

Conform informațiilor dezvăluite de „Kremlin Leaks”, bugetul alocat pentru alegerile prezidențiale, războiul informațional și supravegherea și integrarea „noilor regiuni rusești” însumează peste 1,1 miliarde de euro. Aceste documente oferă o privire detaliată asupra strategiilor elaborate de Kremlin pentru a influența fiecare cetățean rus și locuitorii teritoriilor anexate din Ucraina.

Un aspect semnificativ al acestor dezvăluiri este alocarea unei părți importante din buget, respectiv 631 de milioane de euro, pentru ceea ce administrația Putin numește „războiul informației”. Aceste fonduri sunt destinate în principal propagandei și cenzurii, cu obiectivul declarat de a controla fluxul de informații și de a manipula opinia publică.

Documentele dezvăluie că Vladimir Soloviev, cunoscut pentru diatribele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023 și este promis că va primi dublu în 2024. De asemenea, investiții semnificative sunt direcționate către cinematografie, seriale și emisiuni TV pentru a susține propaganda de stat înaintea alegerilor prezidențiale.

Un alt aspect dezvăluit de „Kremlin Leaks” este efortul susținut al administrației Putin de a influența angajații organizațiilor din subordinea Ministerului Educației și Științelor, inclusiv profesorii și elevii, pentru a le crește nivelul de „alfabetizare sociopolitică” și pentru a asigura loialitatea față de regimul lui Putin.

Aceste dezvăluiri, care arată o strategie complexă și bine finanțată a Kremlinului pentru manipularea și controlul informațiilor și a populației, au stârnit îngrijorări la nivel internațional și ridică întrebări despre manipularea procesului democratic și respectarea drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mosocva #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.