La ce vârstă pleacă tinerii din casa părinților în Europa

În diferite state europene tinerii pleacă din casa părinților la vârste diferite. În top este Muntenegru unde tinerii pleacă la vârsta 33,3 de ani.

Pe locul doi este Croația – 32,4 ani urmată de Italia – 30,2 ani, Portugalia – 30 de ani, Spania – 29,8 ani, Marea Britanie – 28,6 ani, Olanda – 24,3 de ani, Franța – 24 de ani Germania – 23,8 ani, iar pe ultimele locuri sunt Finlanda, Danemarca și Suedia de unde tinerii pleacă din casa părinților la vârsta 22 de ani, 21,2 ani și 17,5 ani.

Datele Eurostat arată că în România tinerii români părăsesc casa părintească la o vârstă medie de aproape 28 de ani.

În ceea ce privește diferențele de vârstă la care tinerii pleacă din casa părinților, În topul celor mai mari diferenţe de gen a urmat Bulgaria (4,2 diferenţă între femei şi bărbaţi) cu bărbaţii care s-au mutat la 32 şi femeile la 27,8 ani, urmată de Croaţia, al treilea cel mai mare decalaj de gen, de 3,1 ani.

Suedia, Luxemburg şi Estonia au înregistrat cele mai mici decalaje de gen, cu 0,1, 0,4 şi respectiv 0,5 ani diferenţă între bărbaţii tineri şi femeile care părăsesc casa părintească. Decalajul de gen a fost mai pronunţat în ţările în care tinerii au părăsit casa parentală mai târziu şi mai puţin pronunţat în ţările în care au plecat mai devreme.

#pleacă #vârsta #tinerii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive