La o nouă altitudine: Maib redeschide sucursala „Dacia” aliniind-o noii identități de brand

Maib continuă să transforme sucursalele sale conform noii identități de brand anunțate anul trecut pe 7 octombrie. Rând pe rând, fiecare spațiu destinat clienților este adaptat noii palete de culori, noului model operațional, noilor funcționalități, menite să dezvolte relația client – bancă într-un mod simplu și ușor.

Sucursala „Dacia” din inima sectorului Botanica a capitalei se aliniază identității de brand, iar de astăzi va fi și mai primitoare pentru clienții actuali ai băncii, dar și pentru cei noi, care își doresc experiențe bancare de nivelul următor.

Datorită amplasării strategice, concentrează în sine deservirea tuturor segmentelor de clienți, fiind amenajată și o zonă confortabilă alto. Totodată, Sucursala „Dacia” face parte din rețeaua celor patru HUB-uri maib, dedicate deservirii clienților IMM.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib:

„Fiecare redeschidere a sucursalelor renovate reprezintă pentru un noi un pas în plus pentru a fi mai aproape de clienții și partenerii maib, oferindu-le fiecărora condiții optime pentru necesitățile personale și de afaceri pe care le au. A fi orientat către client nu este doar o declarație pe care am făcut-o pentru că sună frumos, ci reprezintă un angajament pe care ni l-am asumat și pe care îl îndeplinim zi de zi prin tot ceea ce facem. Suntem absolut convinși că în noua sa variantă, Sucursala „Dacia” va corespunde așteptărilor clienților și în multe aspecte – le va devansa”.

Leonid Ciobotari, Director al Sucursalei „Dacia”:

„Modernizarea Sucursalei se referă nu doar la un design cool și mobilier nou, dar și la simplificarea proceselor, la reducerea timpului de așteptare și la optimizarea modului de lucru. Este de datoria noastră să dictăm trendurile pe piață, să-i facem pe clienți să se simtă ca acasă atunci când ne pășesc pragul. Ne bucurăm că prin noile schimbări realizate, reușim să ne aliniem atât necesităților clienților, pentru a le oferi experiențe bancare de nivelul următor, cât și tendințelor internaționale din sectorul respectiv”.

La dispoziția clienților Sucursalei „Dacia” sunt câteva zone:

Zona de autoservire – dedicată operațiunilor bancare rapide pentru clienții care își doresc să facă autonom și în timp redus anumite operațiuni la terminale de plată, cum ar fi: achitarea facturilor, achitarea creditului, verificarea contului, depunerea numerarului în cont etc.

Zona tranzacțională – permite facilitarea mai multor operațiuni la un singur ghișeu, cu o deservire mai rapidă pentru o listă vastă de operațiuni și, implicit, economie de timp prețios pentru toată lumea.

Zona consultativă este una semi-privată, facilitând comunicarea directă, analizarea necesităților și planurilor complexe personale sau de dezvoltare a afacerii. Această zonă este mai relaxantă, potrivită pentru luarea deciziilor importante, precum cele legate de creditele ipotecare, de afaceri sau altele asemănătoare.

Zona premium „alto” – servicii exclusiviste, experienţe unice în condiţii de maxim confort şi privilegii speciale pentru clienții premium banking.

HUB-ul maib

HUB-ul maib din cadrul Sucursalei „Dacia” este destinat deservirii individuale a clienților din sectorul IMM. Aceștia sunt consultați de managerul relații, care este disponibil 24/24, 7/7 și poate soluționa orice aspect cu privire la deservirea bancară. În cadrul HUB-ului este amenajată o zonă confortabilă de așteptare și un spațiu pentru ședințe private.

Sucursala „Dacia” se află în sectorul Botanica al capitalei, pe bulevardul Dacia 30/3, având program zilnic, de luni până vineri, între ora 09:00 și 17:00, fără pauză.

Amintim că recent s-au aliniat identității de brand reînnoite și Sucursalele „Ion Creangă”, „Gheorghe Asachi”, „Pușkin” Bălți, „Miron Costin”, „Miron Costin Business Centru”, „Constantin Tănase”, „Decebal”, „Ialoveni”, „Tighina”, „Ștefan cel Mare”, precum și mai multe agenții maib. Până la sfârșitul acestui an, maib planifică renovarea altor câteva subdiviziuni din Chișinău și raioanele țării, urmărind să ofere clienților plus de confort, deservire profesionistă și abordare personalizată.

Pentru mai multe detalii și informații despre noua identitate de brand maib accesați linkul.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu 120 de subdiviziuni, 58 de sucursale și 62 de agenții, distribuite uniform pe întreg teritoriul țării. Banca deserveşte circa 30% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică.

#sucursala #Dacia #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea tarifelor Căii Ferate din Moldova pentru tranzitul mărfurilor ucrainene ar putea fi mai puțin atractivă decât sugerează procentul de 50% anunțat public. Economistul Iurie Rija arată într-o analiză că, raportată la tarifele aplicate efectiv anterior, reducerea medie este de 34,7%, iar avantajul obținut poate fi anulat complet în cazul unor întreruperi ale rutelor feroviare din Ucraina.

Din 12 august 2026, pentru rutele incluse în grila de tranzit este aplicat coeficientul K=0,50, fără o condiție minimă de volum, facilitatea este valabilă până la sfârșitul anului.

Rija explică însă că reducerea de 50% este valabilă atunci când noul coeficient este comparat cu tariful integral, K=1. În realitate, pe mai multe rute erau aplicate deja reduceri, coeficienții anteriori fiind cuprinși între 0,66 și 0,80. Din acest motiv, discountul efectiv mediu este de 34,7%, iar economia medie ajunge la 6,35 dolari pentru fiecare tonă transportată.

Diferențele sunt importante de la o rută la alta. Pe traseul Basarabeasca–Vălcineț, tariful scade de la 19,70 la 14,07 dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de 28,6%. Pe Vălcineț–Giurgiulești, economia ajunge la 10,10 dolari pe tonă, iar pe segmentul Giurgiulești–Basarabeasca tariful este într-adevăr redus la jumătate, de la 11,67 la 5,83 dolari pe tonă.

Economistul atrage atenția că reducerea tarifelor obligă CFM să transporte volume mai mari dacă vrea să-și păstreze aceleași venituri brute. Pe rutele unde coeficientul a coborât de la 0,70 la 0,50, volumul trebuie să crească cu 40%. Astfel, pentru fiecare 100 mii de tone transportate anterior ar fi necesare acum 140.000 de tone.

În cazul reducerii coeficientului de la 0,80 la 0,50, CFM ar avea nevoie de o creștere a volumelor cu 60%, iar la trecerea de la 0,66 la 0,50 cu 32%. Și acestea sunt doar pragurile necesare pentru menținerea venitului brut, fără a lua în calcul costurile infrastructurii, tracțiunii, echipajelor, manevrelor și uzurii rețelei.

Rija avertizează că principala vulnerabilitate nu este însă numărul vagoanelor, ci capacitatea infrastructurii. Chiar dacă marfa ucraineană este transportată în vagoane și cu locomotive ucrainene, trenurile au nevoie în Republica Moldova de linii disponibile, stații de primire, control tehnic, manevre, echipaje autorizate și ferestre de circulație.

„Vagonul poate fi ucrainean, dar capacitatea rețelei este moldovenească”, spune Rija. Pentru agricultorul moldovean, riscul nu constă neapărat în faptul că trenul ucrainean îi va lua vagonul, ci că îi poate ocupa linia, locomotiva sau intervalul în care trebuia expediată propria marfă.

O altă problemă este războiul din Ucraina. Rija amintește că infrastructura feroviară ucraineană este o infrastructură strategică supusă atacurilor, iar funcționarea coridorului moldovenesc depinde inclusiv de căile ferate aflate dincolo de frontieră. Ukrzaliznytsia a comunicat că în 2025 infrastructura sa feroviară a fost atacată mai des decât în 2023 și 2024 luate împreună, iar atacurile au continuat și în 2026.

Economistul simulează inclusiv ce s-ar întâmpla dacă una dintre două intrări feroviare nordice ar deveni temporar indisponibilă. Dacă prin acestea ar circula câte zece trenuri săptămânal, iar una ar fi închisă, cealaltă ar trebui să preia toate cele 20 de trenuri.

Dacă însă capacitatea sa maximă ar fi de numai 13 trenuri, după prima săptămână s-ar forma o coadă de șapte garnituri. După două săptămâni, aceasta ar putea ajunge la 14 trenuri, circa 14.000 de tone de marfă și 210 vagoane blocate în circuit.

În asemenea condiții, avantajul financiar al tarifului redus poate dispărea rapid. Rija oferă exemplul unei economii de 6 dolari pe tonă datorită discountului. O redirecționare a trenului ar putea costa suplimentar 3 dolari pe tonă, staționarea încă 2 dolari, iar costurile financiare și riscurile contractuale alte 2 dolari.

Rezultatul: economia de 6 dolari se transformă într-un cost suplimentar net de un dolar pe tonă. „Pe hârtie, ruta rămâne mai ieftină. În realitate, devine mai scumpă și mai puțin predictibilă”, constată economistul.

Perturbările ar putea lovi indirect și agricultorii moldoveni. Într-un scenariu prezentat de Rija, dacă rotația unui vagon crește de la șapte la zece zile, productivitatea acestuia scade cu aproximativ 30%. Pentru un parc de 700 de vagoane moldovenești, capacitatea teoretică ar coborî de la circa 195.000 la 136.500 de tone lunar.

Costul ar putea ajunge în final în prețul oferit fermierului. Dacă exportatorul introduce o rezervă suplimentară de risc de numai 5 dolari pe tonă, un agricultor care vinde 1.000 de tone ar putea încasa cu 5.000 de dolari mai puțin.

Rija nu susține însă că tranzitul ucrainean este automat dezavantajos pentru Republica Moldova. Dacă fluxurile sunt bine planificate, acestea pot genera venituri suplimentare pentru CFM și pot contribui la întreținerea infrastructurii fără să afecteze exporturile locale.

Economistul consideră însă obligatoriu un plan de rezervă pentru situațiile în care una dintre rutele din Ucraina este întreruptă. Ar trebui stabilite din timp traseele alternative, capacitățile maxime zilnice și săptămânale, regulile de redirecționare și cine suportă costurile suplimentare.

În concluzie, Rija susține că un discount de 5–10 dolari pe tonă poate transforma Moldova într-un coridor competitiv, însă câteva zile de blocaj, staționarea trenurilor și o rută ocolitoare pot consuma întregul avantaj. Pentru Guvern, spune economistul, sprijinirea Ucrainei trebuie însoțită de protejarea exportului moldovenesc și de un plan de continuitate care să împiedice transferarea costurilor asupra agricultorilor.