VIDEO Noul aeroport al Republicii Moldova! Ce aeronave pot ateriza și decola

21 Sept. 2022, 14:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Sept. 2022, 14:09 // Actual //  bani.md

Ministerul Infrastructuri și-a anunțat intenția să pună în funcțiune aeroportul Mărculești pentru operarea zborurilor de pasageri.

„Peronul de așteptare are o suprafață de 10-11 mii de metri pătrați unde pot fi parcate 8-10 aeronave de tip Airbus 320. Peronul este gata, e nevoie doar de sistemul de iluminare. Pista decolare și aterizare are o lungime de 2512 metri și o lățime de 40 metri, ceea ce asigură aterizarea aeronavelor de tip Airbus 320 și Boeing 737”, susține Nicolae Clichici, administratorul Aeroportului Mărculești într-un video pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit administratorului, aeroportul este amplasat într-o zonă bună, deoarce condițiile climaterice permit operarea zborurilor pe tot parcursul anului și doar șase zile sunt excluse din navigabilitate din cauza ceții.

„Acum este în proces elaborare a Planului de dezvoltare a aeroportului. Mai este nevoie de elaborat proiectul tehnic al Terminalului de pasageri și caietul de sarcini, proiectul tehnic al aerodromului, inclusiv amplasarea obiectelor noi de infrastructură – parcare, drumuri de acces, terminal. În scurt timp vom înainta spre aprobare un proiect de Hotărâre de Guvern privind Concepția Aeroportului Internațional Mărculești pentru anii 2022-2025”, declara anterior Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Аеrороrtul Internațional Mărculești а fost fоndаt în аnul 2004, în baza unității militare din Mărculești și аrе о suprafață de 265 de hectare. Întreprinderea include două componente: Aeroportul Internațional Mărculești și Zona Economică Liberă. În anul 2018, Aeroportul a fost transferat din subordinea Ministerului Apărării, în cea a Ministerului Economiei și Infrastructurii.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.