Leonid Oleinicenco a fost reales în funcția de președinte al FMF. Pentru acesta au votat 104 din 111 delegați ai Congresului FMF

Potrivit FMF, Congresul a fost deschis de către Leonid Oleinicenco, cu un mesaj de salut pentru delegați. De asemenea, în fața asistenței au luat cuvântul Pavel Cebanu – președintele de onoare al FMF, Ion Gheorghiu – secretar de Stat în domeniul Tineretului și Sportului, Răzvan Burleanu – președintele Federației Române de Fotbal și Andrii Pavelko – președintele Asociației Ucrainene de Fotbal.

Totodată, a fost ținut un moment de reculegere în memoria personalităților fotbalului moldovenesc, care au trecut în neființă în anii 2019 și 2020.

Președintele FMF, Leonid Oleinicenco a prezentat darea de seamă pentru perioada 2019-2021, dar și a programul său de activitate pentru următorii 4 ani.

Totodată, în Comitetul Executiv al FMF au fost admiși noi membri: Nicolae Usatîi, Iurii Bulgăreanu, Diana Bulgaru, Pavel Procudin, Sevastian Botnari și Victor Stînă.

În sală au fost prezenți și legende fotbalului mondial, Oleg Protasov și Anatolii Demianenko.

La solicitarea FIFA și UEFA, Federația Moldovenească de Fotbal a transmis online Congresul, pe un canal separat, pentru experții speciali ai celor două foruri internaționale, care se vor pronunța ulterior despre corectitudinea desfășurării Adunării Generale și despre validitatea alegerilor. Observatori ai transmisiunii video au fost Noel Mooney, șeful Departamentului UEFA pentru dezvoltarea strategică a asociațiilor naționale, Nodar Akhalkatsi, directorul Asociațiilor din Europa, Charles Boorman, membrul Asociațiilor din Europa (ambii FIFA) și Sofia Malizia (MA Governance Service Manager).

Congresul al XIX-lea de dare de seamă și alegeri ale organelor de conducere FMF a fost organizat cu respectarea strictă a tuturor normelor sanitare impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

Vedeți și: Candidatura deputatului Radu Rebeja la șefia Federației Moldovenești de Fotbal nu va fi admisă. Decizia Comitetului Executiv al FMF

#FMF #Leonid Oleinicenco

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.