Licoarea lui Bachus. Reducere dramatică a exporturilor în trei decenii

Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în analiza sa săptămânală.

Recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată.

Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin.

Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.

Vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești.

În 2005 Republica Moldova deținea la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18.

#piata #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de vinuri străine în Rusia s-au prăbușit în primul trimestru al anului 2025, înregistrând o scădere dramatică de aproape 50%, potrivit unei analize realizate de „RIA Novosti” pe baza datelor statistice oficiale.

În perioada ianuarie–martie, valoarea totală a vinurilor importate în Rusia a fost de doar 119,6 milioane de dolari – de două ori mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă anterior scăderile afectau preponderent vinurile europene, acum declinul este generalizat și afectează toate sursele de aprovizionare.

Lovitura cea mai dură a fost resimțită de vinurile spaniole, ale căror livrări s-au prăbușit de la 10,9 milioane de dolari la doar 2,2 milioane de dolari, împingând Spania pe locul 9 și scoțând-o din rândul principalilor furnizori ai Rusiei.

Italia rămâne cel mai mare exportator de vin în Rusia, dar și aici cifrele s-au prăbușit: 32,4 milioane de dolari în primul trimestru, o scădere de aproape trei ori față de anul precedent. Livrările din Georgia au scăzut de 2,4 ori, ajungând la 27,6 milioane de dolari, iar cele din Letonia au scăzut cu 10%, la 25,4 milioane de dolari. Polonia ocupă locul patru în clasament, cu 9,8 milioane de dolari, înregistrând o scădere de 1,8 ori.

Vinurile portugheze au suferit un recul de aproape o treime, cu importuri de 6,2 milioane de dolari, dar au reușit să o înlocuiască pe Spania în topul principalilor furnizori. Alte țări care exportă vin în Rusia au raportat de asemenea scăderi: Chile – 5,2 milioane de dolari, Lituania – 3,8 milioane de dolari, Germania – 3,3 milioane de dolari, iar Franța – doar 0,7 milioane de dolari.

Această scădere abruptă reflectă dificultățile tot mai mari din comerțul internațional cu Rusia, pe fondul sancțiunilor economice și a reconfigurării fluxurilor comerciale globale.