Liderii din Asia Centrală strâng rândurile. Influența Rusiei se diminuează

24 Iul. 2022, 07:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2022, 07:16 // Actual //  bani.md

Liderii a cinci națiuni din Asia Centrală au încheiat un summit desfășurat în orașul Cholpon-Ata, stațiune turistică din Kârgâzstan, cu promisiunea de a spori cooperarea pentru a consolida regiunea, în condițiile în care Rusia – principalul partener strategic și comercial al regiunii – este slăbită de războiul din Ucraina.

Reuniunea s-a încheiat la 21 iulie cu semnarea „Acordului privind prietenia, vecinătatea și cooperarea pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI” de către liderii din Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan. Liderii din Tadjikistan și Turkmenistan nu au semnat documentul, invocând proceduri interne.

Summitul a fost prima reuniune a șefilor de stat din regiune de când Rusia – care nu a participat la reuniune – și-a lansat invazia în Ucraina în urmă cu cinci luni. În ciuda influenței tot mai reduse a Moscovei în regiune, niciunul dintre cei cinci președinți prezenți nu a adus în discuție războiul din Ucraina.

Reuniunea a avut loc la doar câteva săptămâni după ce zeci de persoane au fost ucise în Tadjikistan și Uzbekistan după ce forțele de securitate au reprimat brutal protestele antiguvernamentale din regiunile autonome respective, Gorno-Badakhshan și Karakalpakstan.

Inițiativele Kazahstanului

Președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev a prezentat mai multe inițiative pentru cooperarea regională cu acest prilej.

-Încheierea unui tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI. Potrivit lui Tokaiev, un astfel de tratat ar fi „unic prin conținut și perspectivă istorică” și ar consacra natura specială a relațiilor dintre cele cinci țări.

-Mecanism pentru consultări regulate ale secretarilor Consiliilor de Securitate
Tokaiev a explicat că un astfel de mecanism ar trebui lansat pentru a găsi soluții comune pentru prevenirea amenințărilor de securitate. În plus, el a propus ca miniștrii de afaceri externe să fie instruiți să se întâlnească periodic, cel puțin o dată la șase luni, pentru a dezvolta abordări coordonate ale problemelor regionale și internaționale critice.

-O platformă pentru dezvoltarea unor abordări reciproc acceptabile pentru delimitarea frontierelor
Kazahstanul propune crearea unei platforme de experți pentru a dezvolta abordări reciproc acceptabile ale delimitării frontierelor. În această activitate ar trebui să se implice avocați cu experiență, cartografi, grăniceri și alți specialiști, iar Consiliul de Miniștri ai Afacerilor Externe din cele cinci țări ar putea să o coordoneze.

-Rețea de centre comerciale și economice de frontieră

Potrivit lui Tokaiev, ar fi util să se ia măsuri adecvate pentru a lansa o rețea de centre comerciale și economice transfrontaliere care să servească drept puncte de ancorare ale Sistemului comun de transport al mărfurilor din țările din Asia Centrală, în perspectiva extinderii acestuia.

– Platformă pentru stimularea investițiilor în proiecte regionale

Referindu-se la „Centrul Financiar Internațional Astana” din Kazahstan, care este guvernat de legea engleză și toți judecătorii săi sunt englezi, Tokaiev a spus că AIFC ar putea deveni o platformă eficientă pentru încurajarea investițiilor directe și de portofoliu în proiecte regionale. Peste 1.400 de companii din 64 de țări sunt înregistrate la AIFC, dintre care multe sunt interesate să facă afaceri în Kazahstan și în țările învecinate.

Potentialul de transport si logistic al regiunii
Tokaiev s-a referit la Kazahstan ca o dezvoltarea activă a Rutei de transport internațional transcaspic, numită și „Coridorul de Mijloc”, care a devenit și mai relevantă de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Liderul kazah s-a referit la schimbările climatice și la cererea în creștere pentru resurse de apă și energie. Pentru coordonarea acțiunilor comune, el a propus crearea unui Birou de Proiect al țărilor din Asia Centrală pentru protejarea mediului și implementarea unei politici coordonate privind schimbările climatice în regiune.

Diplomația apei se află pe primul loc în prioritățile UE pentru regiune. Recent, UE a anunțat planurile de a deveni cel mai înalt investitor în cel mai înalt baraj din lume din Tadjikistan, într-o mișcare menită să ajute Asia Centrală să-și reducă dependența de energia rusă și o parte a răspunsului UE la Inițiativa Belt and Road a Chinei.

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.