Liderii din Asia Centrală strâng rândurile. Influența Rusiei se diminuează

24 Iul. 2022, 07:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2022, 07:16 // Actual //  bani.md

Liderii a cinci națiuni din Asia Centrală au încheiat un summit desfășurat în orașul Cholpon-Ata, stațiune turistică din Kârgâzstan, cu promisiunea de a spori cooperarea pentru a consolida regiunea, în condițiile în care Rusia – principalul partener strategic și comercial al regiunii – este slăbită de războiul din Ucraina.

Reuniunea s-a încheiat la 21 iulie cu semnarea „Acordului privind prietenia, vecinătatea și cooperarea pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI” de către liderii din Kârgâzstan, Uzbekistan și Kazahstan. Liderii din Tadjikistan și Turkmenistan nu au semnat documentul, invocând proceduri interne.

Summitul a fost prima reuniune a șefilor de stat din regiune de când Rusia – care nu a participat la reuniune – și-a lansat invazia în Ucraina în urmă cu cinci luni. În ciuda influenței tot mai reduse a Moscovei în regiune, niciunul dintre cei cinci președinți prezenți nu a adus în discuție războiul din Ucraina.

Reuniunea a avut loc la doar câteva săptămâni după ce zeci de persoane au fost ucise în Tadjikistan și Uzbekistan după ce forțele de securitate au reprimat brutal protestele antiguvernamentale din regiunile autonome respective, Gorno-Badakhshan și Karakalpakstan.

Inițiativele Kazahstanului

Președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev a prezentat mai multe inițiative pentru cooperarea regională cu acest prilej.

-Încheierea unui tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare pentru dezvoltarea Asiei Centrale în secolul XXI. Potrivit lui Tokaiev, un astfel de tratat ar fi „unic prin conținut și perspectivă istorică” și ar consacra natura specială a relațiilor dintre cele cinci țări.

-Mecanism pentru consultări regulate ale secretarilor Consiliilor de Securitate
Tokaiev a explicat că un astfel de mecanism ar trebui lansat pentru a găsi soluții comune pentru prevenirea amenințărilor de securitate. În plus, el a propus ca miniștrii de afaceri externe să fie instruiți să se întâlnească periodic, cel puțin o dată la șase luni, pentru a dezvolta abordări coordonate ale problemelor regionale și internaționale critice.

-O platformă pentru dezvoltarea unor abordări reciproc acceptabile pentru delimitarea frontierelor
Kazahstanul propune crearea unei platforme de experți pentru a dezvolta abordări reciproc acceptabile ale delimitării frontierelor. În această activitate ar trebui să se implice avocați cu experiență, cartografi, grăniceri și alți specialiști, iar Consiliul de Miniștri ai Afacerilor Externe din cele cinci țări ar putea să o coordoneze.

-Rețea de centre comerciale și economice de frontieră

Potrivit lui Tokaiev, ar fi util să se ia măsuri adecvate pentru a lansa o rețea de centre comerciale și economice transfrontaliere care să servească drept puncte de ancorare ale Sistemului comun de transport al mărfurilor din țările din Asia Centrală, în perspectiva extinderii acestuia.

– Platformă pentru stimularea investițiilor în proiecte regionale

Referindu-se la „Centrul Financiar Internațional Astana” din Kazahstan, care este guvernat de legea engleză și toți judecătorii săi sunt englezi, Tokaiev a spus că AIFC ar putea deveni o platformă eficientă pentru încurajarea investițiilor directe și de portofoliu în proiecte regionale. Peste 1.400 de companii din 64 de țări sunt înregistrate la AIFC, dintre care multe sunt interesate să facă afaceri în Kazahstan și în țările învecinate.

Potentialul de transport si logistic al regiunii
Tokaiev s-a referit la Kazahstan ca o dezvoltarea activă a Rutei de transport internațional transcaspic, numită și „Coridorul de Mijloc”, care a devenit și mai relevantă de când Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Liderul kazah s-a referit la schimbările climatice și la cererea în creștere pentru resurse de apă și energie. Pentru coordonarea acțiunilor comune, el a propus crearea unui Birou de Proiect al țărilor din Asia Centrală pentru protejarea mediului și implementarea unei politici coordonate privind schimbările climatice în regiune.

Diplomația apei se află pe primul loc în prioritățile UE pentru regiune. Recent, UE a anunțat planurile de a deveni cel mai înalt investitor în cel mai înalt baraj din lume din Tadjikistan, într-o mișcare menită să ajute Asia Centrală să-și reducă dependența de energia rusă și o parte a răspunsului UE la Inițiativa Belt and Road a Chinei.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.