Succesorul lui Putin ar putea reprezenta o amenințare mare pentru Vest. Misterul de la Kremlin, care pune lumea pe jar

24 Iul. 2022, 07:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2022, 07:25 // Actual //  bani.md

Zvonurile despre succesorul lui Vladimir Putin continuă să circule, având în vedere speculațiile privind starea de sănătate a președintelui rus. Se zvonește că Dmitri Kovalev ar fi un potențial succesor, iar teoriile despre el au apărut după ce a fost văzut vorbind cu Vladimir Putin în timpul paradei din 9 mai.

Se spune că Kovalev, în vârstă de 36 de ani, împărtășește dragostea lui Putin pentru hocheiul pe gheață și are o poziție importantă la Kremlin. „El este responsabil de unul dintre departamentele Administrației Prezidențiale. Pe pagina lui Kovalev sunt multe fotografii cu persoane care joacă hochei. Este posibil ca acesta să-l fi cunoscut pe Vladimir Putin datorită dragostei comune pentru acest sport”, s-a scris pe un canal de Telegram.

Succesorul lui Vladimir Putin

Autorul cărții Moscow Rules, Keir Giles, a declarat că un succesor ar putea fi mai rău pentru Occident. El a spus: „Un succesor ar face relația Rusiei cu Occidentul și cu propriul său popor, chiar mai proastă decât a făcut-o Putin în ultimii câțiva ani”.

Alți potențiali succesori îl includ pe Nikolai Patrushev, 70 de ani, șeful consiliului de securitate al lui Putin. Rapoartele au indicat că eventuala moarte a lui Putin va duce la un vid de putere, datorită faptului că președintele rus i-a eliminat pe liderii opoziției. Putin a spus anterior că s-a gândit la succesorul său și la ridicarea unei noi generații de succesori la tronul dictatorial.

În 2021, el a spus NBC: „Știți, mi-am legat întreaga viață, întreaga mea soartă, de soarta țării mele, într-o asemenea măsură încât nu există un obiectiv mai semnificativ în viața mea decât întărirea Rusiei.”

Folosirea prizonierilor în război

În prezent, rapoartele deceselor soldaților ruși din Ucraina au fost eliminate, iar Rusia este cunoscută pentru dezinformarea făcută prin mass-media. Numărul oficial al morților din țară a rămas la 1.351, în ciuda faptului că Moscova a recunoscut că a pierdut mulți soldați.

Estimările ucrainene de 35.000 de morți sunt probabil exagerate, în timp ce oficialii britanici au estimat cifra la aproximativ 15.000 de morți în luna aprilie. Pierderile au condus la rapoarte care indică o utilizare a prizonierilor pe câmpul de luptă. Ei vor primi o plată de 2.800 de lire sterline pentru lupta împotriva forțelor ucrainene și 70.000 de lire sterline plătite familiei unui prizonier-soldat care a fost ucis.

Un membru al familiei unui prizonier a spus: „Au vorbit cu prizonierii și le-au cerut să „apere Patria Mamă”… Rudei mele i s-a spus acest lucru: „Este foarte greu să găsești naziști, sunt pregătiți foarte bine. Ajutați la găsirea naziștilor – de aceea nu toată lumea se va întoarce”, a spus aceasta potrivit Mirror.co.uk.

30 Apr. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Apr. 2026, 15:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!