"Un joc de-a v-ați ascunselea". Cum au transportat petrolierele rusești țiței în porturile UE, în ciuda sancțiunilor

O companie de transport maritim rusă, susținută de stat, sancționată de SUA și UE în februarie, a continuat să livreze țiței în porturile europene, potrivit unei analize a înregistrărilor companiei și a programelor de urmărire live a navelor.

Experții spun că compania și-a deghizat proprietatea asupra navelor prin stabilirea filialelor în Cipru și Emiratele Arabe Unite și navigând sub pavilion liberian.

Petrolierele deținute de operatorul Sovcomflot, susținut de statul rus, au livrat în porturile din Europa și au câștigat valută străină atât de necesară Moscovei, chiar și după impunerea sancțiunilor occidentale care au vizat limitarea importurilor de țiței rusesc, se arată într-o investigație a consorțiului The Organized Crime and Corruption Reporting Project(OCCRP).

SUA și UE au impus sancțiuni împotriva Sovcomflot în februarie. Sancțiunile au avut o perioadă de introducere treptată, înainte de a intra în vigoare pe 26 martie pentru SUA și 15 mai pentru UE.

OCCRP a identificat peste 18 petroliere Sovcomflot, numite într-o listă de nave din evidențele financiare ale Sovcomflot din 2020, care au traversat oceanele lumii în ultima lună. Fiecare transportă în medie combustibil în valoare de peste 240 de milioane de dolari. Mișcările acestora pot fi urmărite în timp real pe un site de urmărire a traficului maritim.

Odată ce sancțiunile au intrat pe deplin în vigoare, unele dintre aceste nave și-au oprit transponderele de locație, ceea ce înseamnă că nu mai pot fi urmărite.

Printre petrolierele Sovcomflot care nu și-au oprit trackerele, unul a fost înregistrat îndreptându-se spre SUA la începutul lunii mai, înainte de a fi redirecționat către Africa de Sud și redenumit rapid. OCCRP a urmărit cel puțin alte cinci, care au venit recent din sau s-au îndreptat spre Italia, Danemarca și Țările de Jos, chiar și după ce sancțiunile UE au intrat pe deplin în vigoare.
Nu este clar cine a cumpărat petrolul livrat de Sovcomflot.

Sovcomflot și operatorii din aceste porturi au evitat declanșarea sancțiunilor, deoarece navele navighează sub pavilion liberian, în timp ce compania desfășoară operațiuni prin filiale din Cipru și Emiratele Arabe Unite (EAU). Filiala Sovcomflot care deține direct navele are, de asemenea, sediul în Emiratele Arabe Unite, deși este deținută de statul rus.

Profesorul Ricardo Soares, specialist în politică internațională și finanțare la Universitatea Oxford, a declarat că, părând că are sediul în Emiratele Arabe Unite și redenumindu-și flota, Sovcomflot a reușit să continue să câștige valută străină de care Rusia are o nevoie disperată, în timp ce își continuă invadarea Ucrainei.

„Este aproape imposibil să urmăriți proprietatea înapoi în Rusia, mai ales că Sovcomflot schimbă numele navelor și se pare că dezactivează urmărirea prin GPS în anumite țări”, a spus Soares, care a adăugat că navele sub pavilionul Liberiei reprezintă o modalitate simplă de a deghiza originea petrolierelor.

„Liberia este un paradis fiscal maritim și este folosit ca pavilion de conveniență pentru nave”, a spus el. „Este la fel de ușor ca și cum ai înființa o cutie poștală”.

Folosirea de către Sovcomflot a diferitelor baze și steaguri reflectă un efort mai amplu al Rusiei de a atenua sau eluda implicațiile sancțiunilor occidentale, a spus un expert fiscal.

„Utilizarea de către Rusia a jurisdicțiilor secrete cu care nu are legături economice autentice este un joc de-a v-ați ascunselea”, a spus John Christensen, economist și fondator al Rețelei Tax Justice. „Prin stratificarea afacerilor sale de transport de energie în trei jurisdicții care lucrează împreună — Emiratele Arabe Unite, Cipru și Liberia — Sovcomflot a eludat sancțiunile”.

Sancțiunile fac parte dintr-un pachet de măsuri menite să închidă robinetul financiar al Kremlinului. Vânzările de petrol și gaze naturale reprezintă un mijloc de generare a valutei străine esențială pentru Rusia. Țara încearcă să-și mențină rezerva de valute puternice, pe măsură ce rubla scade față de dolar, yen și euro. Sunt în joc miliarde.

Sancțiunile obligă companiile de asigurări maritime să evalueze dacă respectă restricțiile SUA și UE privind afacerile cu Sovcomflot. La sfârșitul lunii aprilie, publicația din industrie Shipping Watch a raportat că gigantul norvegian de asigurări Skuld a decis să pună capăt subscrierii pentru Sovcomflot, un client important, și a retras un director Sovcomflot din consiliul său de administrație.

#petrol #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.