Linia electrică Bălți-Suceava, declarată proiect de importanță națională de Guvernul României

Guvernul de la București a aprobat, joi, declararea liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava–Bălți drept proiect de importanță națională, pentru segmentul aflat pe teritoriul României.

Hotărârea prevede și aprobarea amplasamentului lucrării, precum și declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele aflate pe traseul liniei. Coridorul de expropriere traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din județele Suceava și Botoșani, precizează presa de peste Prut.

Pentru despăgubiri a fost alocată suma totală de 185 251 de lei românești (aproximativ 37 000 de euro), bani care vor fi asigurați de la bugetul de stat al țării vecine, prin Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Implementarea proiectului va fi realizată de Transelectrica, companie care va gestiona inclusiv procedurile de expropriere și plata despăgubirilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de circa 48 km pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți, ce se va întinde de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice a României. Lucrările de construcție vor începe în acest an și urmează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#linia suceava-bălți #guvernul româniei #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.