Linia Vulcănești-Chișinău, pusă sub tensiune: poate acoperi peste jumătate din consumul maxim al țării

Primele teste pe Linia Electrică Aeriană Vulcănești–Chișinău au fost realizate astăzi și s-au desfășurat cu succes. Anunțul a fost făcut de Dorin Junghietu, ministrul Energiei, care a precizat că linia a fost energizată și funcționează în parametri normali.

„Primele teste pe Linia Electrică Aeriană Vulcănești–Chișinău au fost efectuate astăzi. Acestea s-au desfășurat cu succes, linia fiind energizată și funcționând la parametrii standard”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, LEA Vulcănești–Chișinău, cunoscută și drept „Linia independenței energetice”, a fost finalizată în luna decembrie, iar stațiile electrice Chișinău și Vulcănești urmează să fie finalizate în perioada următoare.

„LEA Vulcănești–Chișinău, supranumită și Linia independenței energetice, a fost finalizată în luna decembrie, iar stațiile electrice Chișinău și Vulcănești vor fi finalizate în perioada următoare”, se arată în mesaj.

Linia are o lungime de 157 de kilometri, peste 500 de piloni și aproximativ 1.500 de kilometri de conductoare, traversând opt raioane și 35 de localități.

„În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea acoperi peste 50 la sută din consumul de energie în perioada de consum maxim”, a menționat Dorin Junghietu.

Proiectul este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și UCIPE, iar beneficiarul direct este Moldelectrica. Construcția LEA Vulcănești–Chișinău face parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Banca Mondială, cu o valoare totală de 61 de milioane de euro, dintre care aproximativ 27 de milioane au fost alocate construcției liniei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #linie electrică #vulcanesti-chisinau #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a atins în 2025 valoarea de 286,69 milioane de euro, în creștere cu 5,39% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Creșterea în volum a fost de 3,69%, diferența indică o orientare mai accentuată către terapii inovative și mai costisitoare.

În 2025, medicamentele de import au totalizat 266,32 mil. euro și au reprezentat 92,9% din valoarea pieței, în timp ce producătorii autohtoni au realizat vânzări de 20,37 mil. euro (7,1%). Din punct de vedere al volumului, importurile au deținut 86,2% din totalul cutiilor comercializate, iar producția locală 13,8%.

În perioada 2021–2025, piața farmaceutică a crescut de la 200,6 mil. euro la 286,7 mil. euro. Importurile au avansat constant, în timp ce producția locală a înregistrat fluctuații, cu un vârf în 2024 (22,96 mil. euro), urmat de o scădere în 2025.

Topul țărilor de proveniență a medicamentelor importate în 2025 este dominat de: Germania – 35,46 mil. euro, România – 23,98 mil. euro, Slovenia – 21,58 mil. euro, Ungaria – 21,05 mil. euro și Turcia – 20,66 mil. euro.

În topul substanțelor active (DCI) importate după valoare se regăsesc Dapagliflozinum, Ibuprofenum, Rivaroxabanum și Rosuvastatinum și indică o cerere ridicată pentru tratamentele bolilor cronice. La producția locală, Rivaroxabanum și Famotidinum conduc clasamentul.

Agenția Medicamentului menționează că evoluția pieței este strâns corelată cu ajustările listei medicamentelor compensate gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care influențează atât structura importurilor, cât și producția locală.

Distribuția continuă să se consolideze, în linie cu tendințele europene. Top 3 importatori asigură aproximativ 80% din volumul total al produselor de import, iar toți distribuitorii licențiați dețin sau sunt în proces de obținere a certificatelor GDP (Good Distribution Practice).