Lira turcească ajunge la un nou minim istoric. Ce a făcut Erdogan de această dată

25 Oct. 2021, 18:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Oct. 2021, 18:07 // Actual //  MD Bani

Lira turcească s-a prăbușit la un nou minim istoric după ce decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan de a expulza 10 ambasadori occidentali a adăugat o presiune intensă asupra monedei, declanșată de îngrijorările legate de economia țării, scrie Financial Times.

Moneda a scăzut cu până la 2,8% față de nivelul de vineri, iar în timpul perioadei de tranzacționare de la Londra, și-a redus pierderile la aproximativ 1,5%.

Mișcarea a venit după ce liderul turc a semnalat săptămâna trecută că ambasadorii SUA, Germaniei, Franței și ai altor șapte țări vor fi forțați să plece, ceea ce sporește riscul unei noi crize în relațiile deja profund tensionate ale Turciei cu Occidentul. Sâmbătă, Erdogan a părut să dubleze amenințarea, spunând că a ordonat ca aceștia să fie declarați „persona non grata”.

Cu toate acestea, până duminică seară, ambasadorii nu primiseră încă o notificare oficială din partea autorităților turce. Diplomații se așteptau ca această problemă să fie discutată în cadrul unei reuniuni a cabinetului turc luni după-amiază.

Amenințarea președintelui turc de a-i expulza pe diplomați a venit după ce cele 10 țări au publicat săptămâna trecută o declarație comună prin care au cerut eliberarea omului de afaceri și filantropului Osman Kavala, aflat în închisoare.

Emre Peker, analist la Eurasia Group, a prezis că Erdogan va continua cu expulzările și a avertizat asupra implicațiilor pentru economia de 765 de miliarde de dolari a țării, care suferă deja din cauza inflației anuale de 20% și a volatilității monedei naționale.

„Aceste evoluții ar agrava problemele economice ale Turciei, alimentând probabil tendința de dolarizare [a rezidenților turci care economisesc în valută], ceea ce ar putea alimenta o depreciere dezordonată a monedei”, a scris acesta într-o notă adresată clienților. „Având în vedere insistența lui Erdogan de a urmări politici monetare neortodoxe, Ankara ar avea dificultăți în a răspunde în mod corespunzător la presiunile economice în creștere, de exemplu prin creșterea ratelor, ceea ce ar crește riscul unei perturbări mai grave a pieței.”

Lira a pierdut deja aproape un sfert din valoarea sa de la începutul anului 2021, în condițiile în care Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a continua reducerile de rate, în ciuda creșterii inflației.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.