Lira turcească ajunge la un nou minim istoric. Ce a făcut Erdogan de această dată

Lira turcească s-a prăbușit la un nou minim istoric după ce decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan de a expulza 10 ambasadori occidentali a adăugat o presiune intensă asupra monedei, declanșată de îngrijorările legate de economia țării, scrie Financial Times.

Moneda a scăzut cu până la 2,8% față de nivelul de vineri, iar în timpul perioadei de tranzacționare de la Londra, și-a redus pierderile la aproximativ 1,5%.

Mișcarea a venit după ce liderul turc a semnalat săptămâna trecută că ambasadorii SUA, Germaniei, Franței și ai altor șapte țări vor fi forțați să plece, ceea ce sporește riscul unei noi crize în relațiile deja profund tensionate ale Turciei cu Occidentul. Sâmbătă, Erdogan a părut să dubleze amenințarea, spunând că a ordonat ca aceștia să fie declarați „persona non grata”.

Cu toate acestea, până duminică seară, ambasadorii nu primiseră încă o notificare oficială din partea autorităților turce. Diplomații se așteptau ca această problemă să fie discutată în cadrul unei reuniuni a cabinetului turc luni după-amiază.

Amenințarea președintelui turc de a-i expulza pe diplomați a venit după ce cele 10 țări au publicat săptămâna trecută o declarație comună prin care au cerut eliberarea omului de afaceri și filantropului Osman Kavala, aflat în închisoare.

Emre Peker, analist la Eurasia Group, a prezis că Erdogan va continua cu expulzările și a avertizat asupra implicațiilor pentru economia de 765 de miliarde de dolari a țării, care suferă deja din cauza inflației anuale de 20% și a volatilității monedei naționale.

„Aceste evoluții ar agrava problemele economice ale Turciei, alimentând probabil tendința de dolarizare [a rezidenților turci care economisesc în valută], ceea ce ar putea alimenta o depreciere dezordonată a monedei”, a scris acesta într-o notă adresată clienților. „Având în vedere insistența lui Erdogan de a urmări politici monetare neortodoxe, Ankara ar avea dificultăți în a răspunde în mod corespunzător la presiunile economice în creștere, de exemplu prin creșterea ratelor, ceea ce ar crește riscul unei perturbări mai grave a pieței.”

Lira a pierdut deja aproape un sfert din valoarea sa de la începutul anului 2021, în condițiile în care Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a continua reducerile de rate, în ciuda creșterii inflației.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.