Lira turcească ajunge la un nou minim istoric. Ce a făcut Erdogan de această dată

Lira turcească s-a prăbușit la un nou minim istoric după ce decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan de a expulza 10 ambasadori occidentali a adăugat o presiune intensă asupra monedei, declanșată de îngrijorările legate de economia țării, scrie Financial Times.

Moneda a scăzut cu până la 2,8% față de nivelul de vineri, iar în timpul perioadei de tranzacționare de la Londra, și-a redus pierderile la aproximativ 1,5%.

Mișcarea a venit după ce liderul turc a semnalat săptămâna trecută că ambasadorii SUA, Germaniei, Franței și ai altor șapte țări vor fi forțați să plece, ceea ce sporește riscul unei noi crize în relațiile deja profund tensionate ale Turciei cu Occidentul. Sâmbătă, Erdogan a părut să dubleze amenințarea, spunând că a ordonat ca aceștia să fie declarați „persona non grata”.

Cu toate acestea, până duminică seară, ambasadorii nu primiseră încă o notificare oficială din partea autorităților turce. Diplomații se așteptau ca această problemă să fie discutată în cadrul unei reuniuni a cabinetului turc luni după-amiază.

Amenințarea președintelui turc de a-i expulza pe diplomați a venit după ce cele 10 țări au publicat săptămâna trecută o declarație comună prin care au cerut eliberarea omului de afaceri și filantropului Osman Kavala, aflat în închisoare.

Emre Peker, analist la Eurasia Group, a prezis că Erdogan va continua cu expulzările și a avertizat asupra implicațiilor pentru economia de 765 de miliarde de dolari a țării, care suferă deja din cauza inflației anuale de 20% și a volatilității monedei naționale.

„Aceste evoluții ar agrava problemele economice ale Turciei, alimentând probabil tendința de dolarizare [a rezidenților turci care economisesc în valută], ceea ce ar putea alimenta o depreciere dezordonată a monedei”, a scris acesta într-o notă adresată clienților. „Având în vedere insistența lui Erdogan de a urmări politici monetare neortodoxe, Ankara ar avea dificultăți în a răspunde în mod corespunzător la presiunile economice în creștere, de exemplu prin creșterea ratelor, ceea ce ar crește riscul unei perturbări mai grave a pieței.”

Lira a pierdut deja aproape un sfert din valoarea sa de la începutul anului 2021, în condițiile în care Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a continua reducerile de rate, în ciuda creșterii inflației.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.