Lira turcească ajunge la un nou minim istoric. Ce a făcut Erdogan de această dată

Lira turcească s-a prăbușit la un nou minim istoric după ce decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan de a expulza 10 ambasadori occidentali a adăugat o presiune intensă asupra monedei, declanșată de îngrijorările legate de economia țării, scrie Financial Times.

Moneda a scăzut cu până la 2,8% față de nivelul de vineri, iar în timpul perioadei de tranzacționare de la Londra, și-a redus pierderile la aproximativ 1,5%.

Mișcarea a venit după ce liderul turc a semnalat săptămâna trecută că ambasadorii SUA, Germaniei, Franței și ai altor șapte țări vor fi forțați să plece, ceea ce sporește riscul unei noi crize în relațiile deja profund tensionate ale Turciei cu Occidentul. Sâmbătă, Erdogan a părut să dubleze amenințarea, spunând că a ordonat ca aceștia să fie declarați „persona non grata”.

Cu toate acestea, până duminică seară, ambasadorii nu primiseră încă o notificare oficială din partea autorităților turce. Diplomații se așteptau ca această problemă să fie discutată în cadrul unei reuniuni a cabinetului turc luni după-amiază.

Amenințarea președintelui turc de a-i expulza pe diplomați a venit după ce cele 10 țări au publicat săptămâna trecută o declarație comună prin care au cerut eliberarea omului de afaceri și filantropului Osman Kavala, aflat în închisoare.

Emre Peker, analist la Eurasia Group, a prezis că Erdogan va continua cu expulzările și a avertizat asupra implicațiilor pentru economia de 765 de miliarde de dolari a țării, care suferă deja din cauza inflației anuale de 20% și a volatilității monedei naționale.

„Aceste evoluții ar agrava problemele economice ale Turciei, alimentând probabil tendința de dolarizare [a rezidenților turci care economisesc în valută], ceea ce ar putea alimenta o depreciere dezordonată a monedei”, a scris acesta într-o notă adresată clienților. „Având în vedere insistența lui Erdogan de a urmări politici monetare neortodoxe, Ankara ar avea dificultăți în a răspunde în mod corespunzător la presiunile economice în creștere, de exemplu prin creșterea ratelor, ceea ce ar crește riscul unei perturbări mai grave a pieței.”

Lira a pierdut deja aproape un sfert din valoarea sa de la începutul anului 2021, în condițiile în care Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a continua reducerile de rate, în ciuda creșterii inflației.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie