Un nou punct de transbordare a mărfurilor a devenit operațional pe Dunăre, la Mila 72 – Rada, unde barjele pot transfera încărcăturile direct pe navele maritime, fără utilizarea terminalelor portuare tradiționale. Primele operațiuni au început luni, 19 octombrie, într-un moment în care infrastructura logistică din sudul Republicii Moldova se confruntă cu presiuni tot mai mari, iar cozile de camioane de la Giurgiulești ajung, potrivit estimărilor exportatorilor, până la șase kilometri.
La Mila 72 – Rada au fost poziționate barjele și macaraua plutitoare, fiind lansate primele operațiuni de încărcare a navelor maritime de tip coaster. Proiectul, care până recent se afla în etapa obținerii avizelor și coordonărilor administrative, a trecut astfel în faza operațională și oferă o capacitate suplimentară pentru transportul mărfurilor pe coridorul dunărean.
Principalul avantaj al noii locații constă în posibilitatea transbordării directe a mărfurilor din barje în nave maritime. Această soluție poate reduce timpul de staționare, permite eliberarea mai rapidă a barjelor și accelerează rotația mijloacelor de transport, în condițiile în care congestia de pe Dunăre, restricțiile de navigație și costurile de așteptare afectează competitivitatea exporturilor.
Operaționalizarea punctului a fost posibilă în urma cooperării dintre autorități, operatorii economici, reprezentanții Portului Internațional Liber Giurgiulești, Agenția Navală, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Inițiatorii proiectului au evidențiat implicarea ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea, și a ministrului Agriculturii, Eugen Osmochescu, în identificarea soluțiilor instituționale necesare.
Demersurile au început la 15 septembrie, odată cu o primă vizită în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar după aproximativ o lună noua locație a devenit funcțională.
Deschiderea punctului de la Mila 72 are loc însă pe fundalul unor probleme structurale mult mai ample în nodul logistic Giurgiulești. Potrivit unei analize privind organizarea transportului de mărfuri în zonă, în prima jumătate a lunii octombrie coloanele de camioane de pe drumurile de acces au ajuns până la șase kilometri, cu aproximativ 150–300 de vehicule aflate simultan în așteptare.
O parte importantă a traficului este generată de transportatorii ucraineni. Potrivit estimărilor prezentate în analiză, pe direcția Galați numărul camioanelor ucrainene era aproximativ dublu față de cel al camioanelor moldovenești, multe dintre acestea transportând produse petroliere. Presiunea asupra infrastructurii este amplificată de redirecționarea fluxurilor comerciale ucrainene, afectate de război.
Pentru exportatorii moldoveni, blocajele se traduc în cheltuieli suplimentare cu combustibilul, remunerarea șoferilor, staționarea vehiculelor și riscul întârzierii contractelor. Aceste costuri pot fi transferate, în cele din urmă, asupra agricultorilor, prin diminuarea prețurilor de achiziție oferite pentru cereale.
În încercarea de a reduce presiunea, un mare exportator de cereale a propus amenajarea unei parcări private de aproximativ 1,5 hectare în apropierea localității Câșlița-Prut, dotată cu un sistem electronic de gestionare a cozilor. Proiectul ar permite separarea fluxurilor de camioane și chemarea acestora la frontieră în funcție de capacitatea de procesare.
Inițiativa a generat însă un conflict administrativ privind schimbarea destinației terenului agricol. Consiliul local a aprobat modificarea destinației la 20 februarie, după achitarea unei compensații, însă Cancelaria de Stat a contestat legalitatea demersului, invocând prevederile legislației funciare.
Disputa vizează inclusiv calitatea terenului, fiind vehiculate două valori ale bonității solului: 56 și 73,8 puncte. Prima reprezintă media pentru terenurile localității, iar a doua rezultă din evaluarea parcelei respective.
În paralel, la 16 octombrie a fost inaugurată o parcare de frontieră modernizată la Giurgiulești, a cărei suprafață a crescut de la 0,65 la 1,28 hectare, iar capacitatea de la 30 la 60 de camioane. Investiția s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de lei, cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale.
Totuși, extinderea parcărilor nu garantează automat fluidizarea traficului dacă principala limitare rămâne capacitatea de procesare a camioanelor la punctul de trecere a frontierei. În acest context, devine importantă coordonarea dintre infrastructura portuară, transportatori, autoritățile vamale și Poliția de Frontieră.
O altă schimbare majoră în infrastructura logistică a Republicii Moldova s-a produs în aprilie 2026, când compania românească Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat achiziția ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a transferat controlul comercial asupra operatorului către o companie cu capital majoritar de stat din România, fără a modifica suveranitatea Republicii Moldova asupra teritoriului portuar.
Noul proprietar și-a asumat dezvoltarea infrastructurii portuare și creșterea capacităților de operare, într-un context în care Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova realizate pe cale navigabilă.
În acest context, apar întrebări privind strategia de dezvoltare a întregului nod logistic, inclusiv coordonarea investițiilor portuare cu infrastructura rutieră, feroviară și vamală. Proiectul parcării private de 1,5 hectare ridică, la rândul său, problema condițiilor de acces pentru transportatori, a eventualelor tarife și a integrării sistemului electronic de așteptare într-un mecanism comun de gestionare a traficului.
Deschiderea punctului de transbordare Mila 72 – Rada reprezintă o soluție suplimentară pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, însă nu rezolvă automat blocajele de la punctele de trecere a frontierei. Cele două probleme țin de componente diferite ale lanțului logistic: transferul mărfurilor între nave și circulația camioanelor.
Miza economică este reducerea costurilor de transport pentru exportatorii moldoveni. Fără o coordonare a investițiilor și a fluxurilor comerciale, noile capacități de transbordare și parcările suplimentare riscă să rezolve doar parțial problemele unui nod logistic esențial pentru comerțul exterior al Republicii Moldova.
