Lira turcească ajunge la un nou minim istoric. Ce a făcut Erdogan de această dată

Lira turcească s-a prăbușit la un nou minim istoric după ce decizia președintelui Recep Tayyip Erdogan de a expulza 10 ambasadori occidentali a adăugat o presiune intensă asupra monedei, declanșată de îngrijorările legate de economia țării, scrie Financial Times.

Moneda a scăzut cu până la 2,8% față de nivelul de vineri, iar în timpul perioadei de tranzacționare de la Londra, și-a redus pierderile la aproximativ 1,5%.

Mișcarea a venit după ce liderul turc a semnalat săptămâna trecută că ambasadorii SUA, Germaniei, Franței și ai altor șapte țări vor fi forțați să plece, ceea ce sporește riscul unei noi crize în relațiile deja profund tensionate ale Turciei cu Occidentul. Sâmbătă, Erdogan a părut să dubleze amenințarea, spunând că a ordonat ca aceștia să fie declarați „persona non grata”.

Cu toate acestea, până duminică seară, ambasadorii nu primiseră încă o notificare oficială din partea autorităților turce. Diplomații se așteptau ca această problemă să fie discutată în cadrul unei reuniuni a cabinetului turc luni după-amiază.

Amenințarea președintelui turc de a-i expulza pe diplomați a venit după ce cele 10 țări au publicat săptămâna trecută o declarație comună prin care au cerut eliberarea omului de afaceri și filantropului Osman Kavala, aflat în închisoare.

Emre Peker, analist la Eurasia Group, a prezis că Erdogan va continua cu expulzările și a avertizat asupra implicațiilor pentru economia de 765 de miliarde de dolari a țării, care suferă deja din cauza inflației anuale de 20% și a volatilității monedei naționale.

„Aceste evoluții ar agrava problemele economice ale Turciei, alimentând probabil tendința de dolarizare [a rezidenților turci care economisesc în valută], ceea ce ar putea alimenta o depreciere dezordonată a monedei”, a scris acesta într-o notă adresată clienților. „Având în vedere insistența lui Erdogan de a urmări politici monetare neortodoxe, Ankara ar avea dificultăți în a răspunde în mod corespunzător la presiunile economice în creștere, de exemplu prin creșterea ratelor, ceea ce ar crește riscul unei perturbări mai grave a pieței.”

Lira a pierdut deja aproape un sfert din valoarea sa de la începutul anului 2021, în condițiile în care Erdogan a exercitat presiuni asupra băncii centrale pentru a continua reducerile de rate, în ciuda creșterii inflației.

#lira turceasca #minim istoric #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.