Lituania închide portofelele digitale ale rușilor cu viză de muncă

19 Apr. 2025, 12:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2025, 12:34 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca online lituaniană Paysera a blocat accesul la conturi pentru cetățenii Federației Ruse și ai Belarusului care dețin doar o viză națională de tip D, fără un permis de ședere în Uniunea Europeană sau Elveția. Măsura, confirmată de clienții afectați și relatată de Novaia Gazeta Europa, a intrat în vigoare vineri dimineață, când mai mulți utilizatori au primit notificări privind restricționarea serviciilor bancare.

Într-un răspuns oficial, Paysera a explicat că acționează în conformitate cu un nou regulament al Consiliului Uniunii Europene, care a intrat în vigoare pe 24 februarie 2025 și obligă băncile din spațiul economic european să limiteze serviciile financiare pentru cetățenii din Rusia și Belarus fără statut legal de rezident.

Clienții vizați trebuie să prezinte documente care atestă reședința legală în UE în termen de două săptămâni, altfel conturile vor rămâne blocate „până la clarificarea bazei legale pentru deblocare”. Între timp, numeroși utilizatori au raportat că nu mai pot efectua plăți prin Google Pay sau prin introducerea numărului cardului.

Paysera fusese una dintre puținele instituții financiare europene care, până acum, continua să accepte deschiderea de conturi pentru ruși și belaruși cu vize de muncă de tip D, în ciuda sancțiunilor internaționale impuse Moscovei după invazia din Ucraina.

Această măsură vine în contextul în care Lituania a înăsprit recent legislația privind legăturile cetățenilor ruși cu țara de origine. Potrivit unei noi legi adoptate de parlamentul lituanian, începând cu 3 mai, un permis de ședere eliberat unui cetățean rus va fi anulat dacă acesta vizitează Rusia sau Belarus de cel puțin două ori în decurs de trei luni. Legislatorii susțin că măsurile sunt „necesare și justificate” în fața amenințărilor de securitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.