Locuitorii capitalei pot transmite idei și propuneri pentru dezvoltarea orașului până la 4 septembrie

21 Aug. 2026, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Aug. 2026, 10:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Locuitorii municipiului Chișinău sunt invitați să vină cu idei, observații și propuneri privind dezvoltarea orașului, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General (PUG) Chișinău 2040. Inițiativa vine în contextul Consultării Publice CP-02, unde participanții au adresat deja întrebări și au formulat observații cu privire la studiile elaborate pentru noul document de planificare urbană.

Autoritățile precizează că procesul de consultare continuă, iar opiniile locuitorilor pot contribui la îmbunătățirea studiilor și la stabilirea viitoarelor direcții de dezvoltare ale municipiului. Astfel, persoanele care au o observație sau o propunere privind modul în care ar trebui să se dezvolte Chișinăul sunt încurajate să o transmită până la 4 septembrie 2026, ora 17:00.

Propunerile pot fi expediate prin completarea formularului de consultare publică disponibil online. Scopul consultării este de a permite locuitorilor să se implice în procesul de actualizare a PUG Chișinău 2040 și să contribuie cu propriile viziuni asupra viitorului municipiului.

În data de 19 august, a avut loc Consultarea Publică CP-02 privind PUG Chișinău 2040. Consultarea s-a desfășurat în format hibrid și a fost dedicată prezentării și discutării a patru studii de fundamentare: Studiul Sociologic al Locuitorilor; Studiul privind evoluția socio-demografică; Studiul de Fundamentare „Locuirea”; Studiul de Fundamentare „Dezvoltare Teritorială”.

Chișinăul, principala destinație a migrației interne. PUG 2040 propune mai multe creșe și grădinițe

07 Oct. 2026, 11:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
07 Oct. 2026, 11:55 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Plățile, încasările și documentele financiare ale instituțiilor publice vor fi gestionate după un regulament unitar, aprobat de Guvern pentru resursa informațională „Trezoreria”. Documentul stabilește cine poate introduce și consulta datele, cum sunt autorizate operațiunile și ce măsuri trebuie aplicate pentru protejarea informațiilor.

Sistemul este folosit pentru executarea bugetului public național și permite instituțiilor să pregătească, să semneze electronic și să transmită documentele de plată către trezoreriile regionale. Tot prin acesta sunt gestionate încasările, obligațiile financiare asumate, plățile și disponibilul de bani, fiind generate rapoarte privind executarea bugetelor.

Potrivit notei informative, sistemul „Trezoreria” funcționează din 2 ianuarie 2025. Pentru implementarea sa au fost alocate din bugetul de stat aproximativ 18,9 milioane de lei în perioada 2023–2025: 3,73 milioane în 2023, 8,84 milioane în 2024 și 6,33 milioane în 2025. Menținerea funcționării este asigurată printr-un contract anual de circa 3,7 milioane de lei între Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe.

Soluția unifică funcțiile a două module dezvoltate în 2014, „Trezoreria” și „eDocPlat”. Autorii documentului explică faptul că vechile module aveau limitări tehnologice, iar lucrul în două sisteme separate și echipamentele învechite îngreunau întreținerea și dezvoltarea acestora.

Regulamentul desemnează Ministerul Finanțelor drept instituția responsabilă de administrarea resursei și de înregistrarea, completarea sau modificarea datelor. Sistemul este utilizat de autoritățile și instituțiile bugetare, instituțiile publice la autogestiune și alte entități deservite prin sistemul trezorerial pentru gestionarea mijloacelor primite din bugetul public național.

Accesul se face prin „Cabinetul electronic al autorității/instituției bugetare”, cu autentificare prin serviciul guvernamental MPass. Fiecare utilizator poate consulta sau prelucra informațiile în limitele atribuțiilor acordate. Documentele de plată sunt autorizate prin semnătură electronică, iar rapoartele și declarațiile sunt semnate electronic prin MSign.

Sistemul verifică automat prezența semnăturii electronice, completarea câmpurilor obligatorii și coerența indicatorilor din rapoarte. Toate modificările sunt înregistrate și păstrate în ordine cronologică, astfel încât să poată fi urmărite intervențiile asupra datelor.

Potrivit Ministerului Finanțelor, regulamentul urmărește eficientizarea operațiunilor bugetare, îmbunătățirea raportării și consolidarea controlului asupra utilizării banilor publici.